Constantin Enianu – versuri

facere fără a fi

 a trecut apa peste tulpina
doborâtă cu dinţii

în urmă nu s-a uitat
să vadă ce se întâmplă
precum nebunul căruia nu-i pasă
ce face cu mâinile

un trecător i-a zis altuia că e bun
ce a făcut castorul
însă acesta i-a răspuns că e surprins
de indiferenţa rozătorului
la folosirea podeţului său
şi de alte vieţuitoare

pădurarul a luat trunchiul
ca să aprindă focul în cabana lui
zicându-le trecătorilor că în pădure
nu face Dumnezeu ce vrea

 

 

 vindecare de noapte

 

nu-i plăceau zilele din vina cataractei
iar nopţile le aştepta cu teama
că se visa bătrân

într-o noapte a visat că era copil
şi îşi distrugea toate jucăriile

dimineaţă jucăriile
păstrate pentru copiii
pe care nu i-a avut
le-a dat copiilor de sinistraţi

acum vindecat de cataractă
admiră copiii cum se joacă

 

 

forma liberalis

 

antistene putea să-l numească plato
nu vasile cum îi zic vecinii
cimitirului de automobile
unde fantomele stau pe capote
şi aşteaptă noi mărci să apară

vasile când avea vizitatori
dădea din coadă şi căsca alene

căţeluşa în lesă dimineaţa
se zbenguia pe fiarele boţite
stăpânul o admira
fără să vadă vreo stafie
ferind-o cu grijă
de patrupedul comunitar
care avea purici
„marş, vasile !“

 

 

 

Reclame