Ioan Miclău – versuri

Varful  cu  dor

“buna ziua, muntilor!
Cu carari din stanci si flori,
Porti deschide-ti zorilor,
Caci asteapta un neam mare,
Sa se-nalte catre soare!

 
Buna ziua, craisor!
Iancule, fecior din munti!
Tu esti acel varf cu dor,
Ce din fluier chemi in noi,
Duhul bravilor eroi!

 
Viitorul desteptarii
E-al iubirii sfanta raza,
Cu-a lor varfuri pana-n ceruri,
Muntii nostri aur poarta,
Iancule, ne-adu aminte,
“c-am cersit din poarta-n poarta!”

 
Si nu vrem sa cersim iar
Ci pe-a noastra sfanta vatra,
Pe al patriei altar,
Sa zidim o viata buna,
Toti, din suflet si din har!

***

Crescut-am  la  padure!

Crescut-am la padure,

Chiar ma trezeam  sub umbre de copac,
Cand pasarile-n codru imi cantara,
Din trilul lor afla-i ca am  o  sfanta Tara!
Din trilul lor crescu si Limba din graiul meu opac!

 
Crescut-am la padure,
Auzii si murmur de izvor,
Si-al raurilor vuiet de la munte,
Auzii si suierul de vant prin stancile carunte,
Si-n fluier le repet si azi, le am in suflet si in dor!

 
Crescut-am la padure,
Vazut-am albul luminat de ger,
Si primul ghiocel, El, semnul reinvierii
Vietii, insemnul casei, in gradina imi  inflorira merii!
Eram locuitorul cu Duh primit din Cer!

 
Crescut-am la padure,
Aici primii streinul de soarta ratacitul,
Venit din tristele lui locuri,
L-am omenit, l-am incalzit la focuri,
Ca mai tarziu, eu ajunsei strein, el impamantenitul!

Ioan Miclau Gepianul

12 martie, 2013