Gala Premiilor APLER, ediţia a XIV-a

Marți, 11 decembrie 2012, de la ora 18.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti, va avea loc Gala Premiilor APLER, ediţia a XIV-a, organizată de Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (APLER), cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Partener media: AgenţiadeCarte.ro, partener oficial: OPERA SCRISĂ.RO. “După un an de bătălii şi clarificări înte editori, Galele APLER îşi continuă tradiţia, cu premii râvnite şi prestigioase. Juriul a ales cu probitate şi cu profesionalism titluri apărute în 2011 care, sunt convins, vor conta pentru istoria literaturii române. Aceste premii sunt un semn că normalitatea poate să includă şi entuziasmul organizării unui eveniment de promovare a scriitorilor români, şi criteriul axiologic. Sunt bucuros să avem premianţi atât de cunoscuţi şi valoroşi cum sunt Paul Vinicius, Tudor Jebeleanu, Ionuţ Bogdan Ştefănescu sau Mircea Tiberian. Faptul că premiile pentru jurnalism cultural vor fi luate de către Anamaria Spătaru şi Mihaela Helmis confirmă vocaţia programelor culturale şi publice difuzate de Societatea Română de Radiodifuziune”, a declarat Dan Mircea Cipariu, preşedintele APLER.

Conform Regulamentului Premiilor APLER, juriul pentru acordarea premiilor anuale ale APLER,  format din acad. Eugen Simion, prof.univ.dr.Silviu Angelescu şi Mircia Dumitrescu, analizând propunerile făcute de către revistele şi editurile membre ale APLER, a hotărât să acorde următoarele premii:

– Revista anului 2011: ARCA, Arad;

Revista de Cultură „Arca” a fost fondată la Arad în februarie 1990. Redactor-şef fondator – Vasile Dan. Revista a apărut pînă în anul 2001 ca instituţie cu personalitate juridică a Consiliului Judeţean Arad. Din toamna anului 2001, revista “Arca” este editată de Centrul Cultural Judeţean Arad. În istoria presei culturale a Aradului, “Arca” este revista de cultură cea mai longevivă, cu o apariţie regulată, cu un corp redacţional constant, format din profesionişti – scriitori – cu o difuzare şi receptare naţională. În fiecare ediţie la Revista „Arca” colaborează în jur de 40 de autori, unii nume importante ale culturii române de astăzi. Revista are deschidere, criteriul colaborării la ea nefiind unul localist, ci unul valoric. Sprijinindu-se pe numele locale certe, la „Arca” colaborează scriitori, eseişti, istorici, traducători, teologi, universitari din Bucureşti, Timişoara, Braşov, Oradea, Cluj, dar şi din Chişinău, din Voivodina şi Gyula, din Germania şi Israel. În acest moment, conducerea editorială a revistei este girată de poetul şi editorul Ioan Matiuţ.

– Premiul Romul Munteanu pentru editura anului 2011: Tracus Arte, Bucureşti;

Editura Tracus Arte a luat ființă la sfârsitul anului 2008. În patru ani a reușit să editeze peste 300 de titluri de carte din zona literaturii românești contemporane: poezie, proză, teatru. Este o editură acreditată CNCS (PN-II-ACRED-ED-2012-0386, Filologie). A publicat unele dintre puținele contribuții românești la promovarea artei jazz-ului prin cele trei volume ale lui Mircea Tiberian, dar și importanta lucrare a lui Mircea Ghițulescu, dedicată literaturii dramatice românești. Ca strategie editorială de viitor, Tracus Arte îşi propune promovarea literaturii românești contemporane de calitate, a literaturii de specialitate despre muzica clasică și contemporană, teatru și artele spectacolului.

Colecția Neo, coordonată de Alexandru Mușina, precum și Colecția Drog sunt dedicate poeziei românești contemporană. Colecția Ullyses este dedicată prozei românești contemporane. Colecția Dramatika cuprinde dramaturgie românească. Colecția Acme conține lucrări științifice de primă mână, la bază lucrări de doctorat, coordonate și recomandate de profesori cu renume științific. Colecția Avangarda este dedicată curentului al cărui nume îl poartă, iar colecțiile Stranioteka, coordonată de Ruxandra Cesereanu, și Phantasma, coordonată de Corin Braga, se vor ocupa de proza fantastică, stranie, pe de o parte, și de studiile care privesc imaginarul fantastic, pe de altă parte. În ultimul an, 2011-2012, Editura Tracus Arte a publicat 97 de titluri semnate de autori români contemporani, a organizat peste 80 de lansări de carte, dintre care 63 la Târgul Gaudeamus 2012, a participat la șapte târguri de carte din țară și la două târguri internaționale (Londra si Frankfurt). Editura, prin autorii săi, a obținut în acest interval, anul 2011-2012, trei premii literare importante. Directorul editurii Tracus Arte este teatrologul și universitarul Ioan Cristescu.

– Graficianul de carte al anului 2011: Tudor Jebeleanu;

Tudor Jebeleanu este unul dintre cei mai importanţi graficieni români în viaţă. “AER cu diamante”, Editura Humanitas, “50 de sonete de Mircea Cărtărescu cu cincizeci de desene de Tudor Jebeleanu”, Editura Brumar, sau cărţile cu CD apărute la Editura Casa Radio (Emil Botta, Mihai Eminescu, Miron Radu Paraschivescu) sunt câteva dintre sutele de cărţi ilustrate şi gândite vizual de Tudor Jebeleanu.

– Premiul Cezar Ivănescu pentru autorul anului 2011: Paul Vinicius pentru „Liniştea de dinaintea liniştei”, Editura Tracus Arte;

Paul Vinicius – Poet, dramaturg, jurnalist, născut la 24 ianuarie 1953, la Craiova. Din 1954, datorită carierei militare a tatălui, s-a stabilit, definitiv, cu familia, în Bucureşti.

Urmează cursurile liceale la Colegiul Naţional „Sfântul Sava” (la acea dată, intitulat Liceul „Nicolae Bălcescu”). Absolvent al unei facultăţi politehnice bucureştene, renunţă la cariera inginerească imediat după decembrie 1989, reprofilându-se în domeniul jurnalistic. În 1994, în urma unui examen susţinut în faţa unei comisii a Ministerului Culturii, obţine atestatul de consilier editorial, iar din septembrie 2012 este doctorand al Universităţii Bucureşti, Facultatea de Litere, cu un proiect de temă care urmează să focalizeze biografia şi opera literară a lui Vintilă Ivănceanu, reprezentant important al grupului oniric român.

Debut literar publicistic în 1982, în revista Amfiteatru, cu poezie. Debut editorial în 1998, cu volumul de versuri Drumul până la ospiciu şi reîntoarcerea pe jumătate (Editura Crater, Bucureşti) – premiile Uniunii Scriitorilor din România (USR) şi Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO) –, urmat de volumele de poezie Eclipsa (Editura Crater, Bucureşti, 1999) – premiile Festivalului Internaţional de Poezie Sighetu Marmaţiei şi Festivalului de Poezie „George Coşbuc” de la Bistriţa – şi Studiu de bărbat (Editura Muzeul Literaturii Române, Bucureşti, 2002) – premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (ASB). În 2004 îi apare tipărită piesa de teatru Şi noi am fost în America (Editura Palimpsest, Bucureşti, 2004) – premiul Theatrum Mundi şi al primăriei municipiului Bucureşti –, iar în 2005, Un poem pentru Ioan Flora (Pagoda Press, S.U.A., 2005), urmat de volumul de dramaturgie Colonia Grafitti/Working class, heroes class (Editura MLR, Bucureşti, 2006) – nominalizat la premiile USR şi ASB. În 2011 îi apare volumul de poeme Liniştea de dinaintea liniştei (Editura Tracus Arte, Bucureşti), căruia i-au fost decernate premiile naţionale pentru poezie, pe anul 2011, „Mircea Ivănescu” – al Taberei Internaţionale de Poezie „Artgothica” Sibiu –, cel al Festivalului Internaţional de Poezie de la Sighetu Marmaţiei, pentru volum şi premiul „Cezar Ivănescu” al APLER, pentru autorul anului 2011. În noiembrie 2012 îi apare volumul de poezie kemada (Editura Tracus Arte, Bucureşti).

– Premiul Dan Alexandru Condeescu pentru critică literară şi ediţii critice: „Cronologia vieţii literare româneşti.1944-1964”, coordonator Andrei Grigor, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bucureşti

Andrei Grigor (pseudonim al lui Nicolae Ioana; 24 mai 1953, Moreni, judeţul Dâmboviţa) critic literar și istoric literar, prozator.  A absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti în 1978. Este doctor în filologie din 1995, cu o teză despre Marin Preda, elaborată sub coordonarea științifică a academicianului Eugen Simion. Este profesor la Facultatea de Litere a Universității „Dunărea de Jos” din Galaţi și, în paralel, cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.

A debutat cu proză scurtă în „Vatra” (1983), iar editorial, în volumul colectiv Debut ‘86. Prima carte personală de proză este Cazarma cu ficţiuni, apărută în 1993. Colaborează la revistele „Vatra”, „Interval”, „Adevărul literar şi artistic”, „Caiete critice”, „Contrapunct”, „Literatorul”, „Feţele culturii” (supliment literar-artistic al ziarului „Azi”), ARC, Transilvania. A publicat: Marin Preda – incomodul, Editura Porto Franco, Galaţi, 1996 ; Căruţa lui Moromete, Editura Eminescu, Bucureşti, 2001; Eugen Simion (monografie), Editura Aula, Braşov, 2001; Fănuş Neagu (monografie), Editura Aula, Braşov, 2001; Eugen Lovinescu (monografie), Editura Aula, Braşov, 2002; Eugen Simion (monographie), Editions Le Brontosaure, Les Granges-Le-Roi, France, 2003; Romanele lui Marin Preda, Editura Aula, Braşov, 2002; În ariergarda avangardei (Eugen Simion – convorbiri cu Andrei Grigor), Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004; ediția a II-a, adaugită, Editura Curtea Veche, București. 2012; Literatura română de la 1900 până azi,  (suport de curs elaborat în cadrul Proiectului pentru învăţământul rural), Ministerul Educaţiei şi Cercetării, EDP, 2006

Premii Speciale APLER:

-Ionuţ Bogdan Ştefănescu pentru „Cuvântul de trecere”, Editura Tracus Arte

Flautistul Ion Bogdan Ștefănescu s-a născut în anul 1969 la Câmpina, începându-şi formarea muzicală la Liceul de Muzică George Enescu din Bucureşti.  Alături de profesorul Virgil Frâncu a studiat flautul la Universitatea de Muzică din Bucureşti, urmând apoi şi studii post-universitare cu profesorul şi flautistul englez Alexander Murray la Universitatea Urban-Champaign (Illinois, SUA). În anul 2002, a obţinut titlul de doctor în muzică cu lucrarea „Influenţa tehnicilor şi timbralităţilor arhaice în creaţia secolului  XX dedicată flautului”, lucrare ce a fost publicată de către editura Libra în anul 2004 având un alt titlu – „Joc de oglinzi”. De asemenea, Ion Bogdan Ştefănescu a mai publicat în anul 2005 şi lucrarea „Istoria flautului”.

În 1990, a participat la un curs de orchestră al flautistului Pierre Yves Artaud, la orchestra simfonică din Londra,  a fost participant în cadrul Internationalen Ferienkurse fur Neue Musik(Darmstadt), la cursuri de vară ale Centrului de Formare Muzicală de la Nisse (Franţa), unde a studiat cu Alain Marion.

A mai participat la cursurile de măiestrie ale flautistului Wolfgang Schultz, la Seminarul Internaţional de Flaut  al celebrului James Galway în Elveţia, şi apoi în 2002, în Italia invitat fiind tot de James Galway, a obţinut şi premiul pentru cea mai bună interpretare în cadrul cursurilor.

A efectuat numeroase turnee de concerte atât în ţară cât şi în străinătate, a participat în cadrul Zilelor Culturii Române (Franţa), iar în 1994  a susţinut un recital de muzică românească în Kansas City (SUA), la convenţia Flautiştilor Americani, ş.a.

A colaborat cu iluştri dirijori precum Horia Andreescu, Emanuel Elenescu, Cristian Neagu, Cristian Mandeal, Paul Popescu, Gheorghe Costin, Petru Oschanitzky, Camil Marinescu,  Radu Popa precum şi cu de reputaţi muzicieni ca Dan Grigore, Ion Ivan Roncea, Georgeta Stoleriu, Felica Filip, Pompeiu Hărăşteanu, ş.a.

Ion Bogdan Ştefănescu a obţinut numeroase premii şi distincţii: Lira de Aur – Suceava, Cântarea României, Concursul de Interpretare Muzicală (Târgu-Mureş), Premiul Conservatorului „Gh. Dima“ (Cluj-Napoca), la concursul „G. B. Viotti“, (Vercelli, Italia) la secţia Muzică de Cameră – obţinând Diploma de Onoare (1984), Premiul I la concursul „Concertino“, (Praga-1986), Premiul „Cella Delavrancea“ pentru merite deosebite în cultură (1993). A fost selectat ân anul 1998  să participe la concursul internaţional de flaut organizat la Kobe, Japonia.

A realizat numeroase CD-uri şi DVD-uri precum şi numeroase piese pentru Societatea Română de Radiodifuziune, iar pentru TVR Cultural a înregistrat cinci clipuri cu muzică contemporană. De asemenea participă la numeroase festivaluri, atât în ţară cât şi în străinătate, şi este invitat permanent în diverse emisiune de radio şi televiziune.

Ion Bogdan Ştefănescu este prim flautist al Filarmonicii George Enescu din Bucureşti şi membru al unor binecunoscute ansambluri de muzică contemporană: Contraste, Profil(membru fondator), Pro Contemporania (membru fondator), iar în anul 2006 a înfiinţat ansamblul Concertino. A fost în perioada 1993-1996 asistent al catedrei de Flaut a Facultăţii de Interpretare Muzicală din cadrul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

-Mircea Tiberian pentru „Tehnica improvizaţiei”, ediţia a II-a, Editura Tracus Arte.

Mircea Tiberian este unul dintre cei mai titraţi pianişti şi compozitori român de jazz. Născut la Cluj, la 4 mai 1955, şi-a petrecut copilaria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti, unde trăieşte şi în prezent. În1980, a absolvit Conservatorul din Bucureşti.

A debutat în 1974 la Festivalul Internaţional de la Sibiu, iar între anii 1979-1981, a fost membru al Teatrului Muzical “Ion Vasilescu” din Bucureşti. Apoi, până în 1984, a lucrat în studiouri de înregistrări ca pianist şi aranjator. Din 1984 până în 1986, este co-leader al cvartetului “Mircea Tiberian – Liviu Butoi”, între ‘86 şi ‘89, al grupului “Opus 4”, iar din ‘89 până în ‘90 este conducător al trio-ului “Labirint”, şi între 1991-1992, al “Romanian All Stars”. În perioada 1990-1993, este membru al “Romanian Big Band”, iar în anul 1998, co-fondator al Orchestrei “Interzone Jazz”. A participat la diverse proiecte multi-media: “Incursiuni” (1996), “Liniada” (1999), “Agnus Dei” (2000), şi a condus mai multe grupuri de jazz sub propriul său nume.

A avut turnee în Statele Unite, Franța, Germania, Austria, Polonia, Cehia, Bulgaria, Grecia, fosta URSS, Siria şi România. A cântat alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann, Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă, Anca Parghel.

Experienţa artistului nu s-a limitat doar la nivelul muzical, ci s-a extins şi spre cel academic, fiind lector la Universitatea de Muzică din Bucureşti, la secţia de jazz pe care, de altfel, a şi înfiinţat-o în 1990. Este fondatorul şi coordonatorul Departamentului de Jazz din Bucureşti (începând cu 1990 şi până în prezent) şi din Cluj (începând cu 1996 şi până în prezent). Mircea Tiberian mai este şi autorul “Curriculumului de Jazz” pentru liceele de muzică din România. Totodată, este şi producătorul casetei audio intitulată “Talking About Jazz Fundamentals” (1996). A ţinut conferinţe şi lucrări teoretice despre istoria şi elementele jazz-ului la Students’ Union Hall, la Muzeului Ţăranului Român sau la Universitatea de Muzică din Cluj.

Printre premiile obţinute de Mircea Tiberian se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de jazz Napocensis, 2001)

Discografia sa cuprinde : “Magic Bird”, “Never Ending Story”, “Working Underground”, “Alone in Heaven”, “Hotel of Three Beginnings”, “Back To My Angel”, “Eleven”, “Viaţa lumii” şi “Trei lumini”. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul “Interzone”, al cărui co-leader este Mircea Tiberian, alături de Maurice de Martin. În prezent Mircea Tiberian a mai scos “Cartea de muzică “(o carte cu caracter ironic dar şi didactic despre ceea ce înseamnă muzica şi non muzica) şi albumele “Ulysses”(în colaborare cu Chris Dahlgren şi John Betsch) şi “November”, realizarea grafică a copertelor aparținând Ioanei Ionescu Cildus.

Premiul pentru Jurnalism: Anamaria Spătaru, Radio România Cultural, şi Mihaela Helmis, Radio România Actualităţi.

Anamaria Spataru realizează din punct de vedere editorial o valoroasă emisiune de etnologie şi folclor intitulată Mioriţa, producţie tradiţională a postului Radio România Cultural care reuşeşte să abordeze domeniul într-o manieră modernă şi captivantă şi participă substanţial la linia de emisiuni Născut în România, în contextul căreia i-a avut printre invitaţi pe Dan Shafran, Horia Brenciu, Gigi Căciuleanu, Dan Puric, David Esrig etc.

A coordonat şi coordonează din punct de vedere al promovării într-o manieră eficientă şi inventivă o mare parte dintre proiectele speciale ale RRC. Este vorba despre proiecte precum: RRC în Piaţa Festivalului Enescu 2-18 septembrie 2011 – spectacolul Caragiale shortcut pe 17 sep. 2011 – în colaborare cu Redacţia Teatru, Turneul Naţional Duelul viorilor : Stradivarius versus Guarneri (din seria proiectelor Născut în România) – în colaborare cu Radio România Regional – septembrie – octombrie 2011, Bookcrossing – cu lansare specială la Gaudeamus – octombrie 2011 – iunie 2012, Secţiunile on air ale Festivalului Naţional de Teatru – 30 oct. – 6 nov. 2011 şi “Viaţa e frumoasă” – 10-20 nov. 2011, Turneul Naţional “Cele trei dive” (din seria proiectelor Născut în România) – în colaborare cu Radio România Regional – decembrie 2011, Gala Premiilor Radio România Cultural – Teatrul Odeon – martie 2012, Pianul calator 2 – iunie 2012.

Mihaela Gabriela Helmis, actualmente realizator-coordonator al Secției Cultură -Civilizație -Radio România Actualități, născută în 1960 la Sibiu, licențiată a Facultății de Filosofie-Istorie -Universitatea București în 1983. Colaborator Radio România Tineret din 1983 și TVR din 1987. Din 1999, redactor șef-adj.RRA- Dep.Social-Economic. Din 2005, coordonator și realizator al celor mai importante proiecte culturale ale postului public de radio. Specializată în Radio-Documentarul artisic(Feature), participantă la numeroase întâlniri profesionale și concursuri radiofonice  internaționale (și deținătoarea câtorva distincții și premii  importante) are în fonoteca Radio România câteva sute de emisiuni (“Cum vă place”, “Destine și pasiuni”, “Semnături celebre”, “Viața în imagini sonore”,etc.) realizate cu personalități ale vieții culturale din țară și de peste hotare ( domeniul academic, carte, patrimoniu, teatru, arte plastice, film, cultură tradițională).

Agenţia de carte, Nr. din 9 decembrie 2012

 

Reclame