Doina Enea: Ben Todică – repere biografice și critice

Benoni Todică s-a născut la 23 noiembrie 1952, în satul Ezer, comuna Puieşti, judeţul Vaslui, România, fiul lui Aurica şi Gheorghe Todică. După anii 1955 părinţii pleacă din Puieştii Vasluiului şi se stabilesc în Banat, unde tatăl, Gheorghe Todică, a început să lucreze la exploatările de fier de la Ocna de Fier, apoi la minele de uraniu din Ciudanoviţa (Caraș-Severin). De copil a reuşit, cu un diaproiector, să proiecteze diferite filme şi să deseneze fotograme. La 12 ani a cumpărat un aparat de proiecţie, apoi un aparat de filmat, cu acest aparat a  realizat primul film, care prezenta o scurtă poveste cu cowboy şi indieni şi a fost intitulat Copilărie .

A urmat cursurile primare la Şcoala Generală de 8 ani Ciudanoviţa, apoi Şcoala Profesională UCMMA din Bocşa unde, la propunerea lui s-a înfiinţat un fel de cineclub şi a realizat un filmuleţ, de trei minute.

Pentru câţiva ani, adolescent fiind, a lucrat ca dj la un club de noapte. La 18 ani se angajează ca sudor, apoi instalator de conducte de linii electrice şi de apă. Paralel cu munca şi-a continuat studiile liceale, la seral, la Oraviţa. In acest timp a făcut filme de instructaj şi protecţia muncii şi a participat la un concurs al cineaştilor amatori, organizat de IATC şi Uniunea Sindicatelor din România, în urma căruia, timp de şase luni a învăţat abecedarul pentru producerea unui film: regie, sunet, efecte vizuale, imagine, developare, montaj.

A continuat să realizeze filme, luând premii judeţene şi naţionale şi se angajează la Casa Pionerului din Oraviţa. A realizat filmele: Perseverenţa (1978) care a câştigat marele premiu la Festivalul Naţional de Producători de Filme în 1979, Cheile din Nera(1976), Meditare (1976); Visul (1975), a fost nominalizat la al treilea premiu la Festivalul de stat al producătorilor de film, Primii paşi (1979), Oxigen (1976) Lanţul (1976).

Dragostea de film şi pentru tot ce ţine, în general, de mass-media l-a determinat să urmeze (trei ani) cursurile pentru scriitor şi editor profesionist, la Monash University. Au urmat cursurile şcolii de sunet şi cursuri de canto (cinci ani), timp în care a făcut parte dintr-un grup vocal cu care a dat concerte în biserici, spitale, azile de bătrâni, etc

În afară de Cenaclul Flacăra a lui Adrian Păunescu la care a participat, Ben Todică a fost prezent şi la alte cenacluri, concursuri şi seri de poezie organizate în cadrul Universităţii Monash şi în cadrul Bibliotecii Statului Victoria, întâlniri cu reputaţi scriitori şi poeţi din diferite colţuri ale lumii, întâlniri şi cercuri literare organizate la Biblioteca Mihai Eminescu din Cringila Australia conduse de scriitorul şi poetul Ioan Miclău.

Chiar printre colegii săi de radio sunt poeţi şi scriitori precum Ana Maria Beligan, Sergiu Selian, Vladimir Nichita, Aurelia Satcău etc., cu care lucrează la realizarea de programe.

Activitatea publicistică se concretizează prin eseuri, recenzii, articole, aprecieri şi referinţe critice semnate în reviste din ţară şi străinătate. Din 1997 a publicat şi colaborat ca redactor la Revista Iosif Vulcan din Cringila N.S.W. Australia, înfiinţată şi condusă de poetul Ioan Miclău

A semnat articole în Luceafărul românesc şi a participat la un proiect experimental aparţinând Asociaţiei Scriitorilor Creştini din România, creată prin voluntariat împreună cu ARP; Reţeaua literară (revistă online) N. B. Drept care, pe site – ul ARP, la ed. a IV-a a Premiilor ARP, citim: CONSTANTIN FROSIN, ADRIAN BOTEZ,  DUMITRU MANOLACHE, IOSIF POPA, DAN PURIC, EUGENIA VODĂ, BEN TODICĂ ş.a.

A publicat ca voluntar în circa 40 de reviste ale ARP pentru a sprijini apărarea patrimoniului naţional. De asemenea a îndrumat scriitori spre ARP în urma unei cereri şi rugăminţi primită prin email de la Artur Silvestri. În ţară a mai publicat în: Revista Trivium înfiinţată de George Anca; revista Vovivov (Bucureşti); Milesciana (Vaslui); Demnitatea, (Timişoara); ziarul Singur din Târgovişte, revista Suflet Nou din Comloşu Mare. Conexiuni creştineViaţa CreştinăLumea Creştină etc.

În anul 2009, Benoni Todică editează cartea „Între două lumi”, la Editura Atticea, Timişoara,  şi lansarea a avut loc prin participarea jurnalistei şi scriitoarei Veronica Balaj, poetei Mariana Gurza din Timişoara, directorului Teatrului din Oraviţa, scriitorul Ionel Bota;

Această carte a fost prezentată la:

– Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui (aici a avut loc o acţiune duplex România, Vaslui – Australia, Melbourne, 23.11.2009; alături de un public numeros au participat intelectuali de prestigiu: prof. Gelu Voicu Bichineţ, directorul Biblioteci, prof. dr. Nicolae Ionescu, dr. Laurenţiu Chiriac, dr. Valeriu Lupu ş.a.;

 – la Bucureşti – Clubul Calderon, Salonul Literar “Sorana”cu participarea unor personalităţi de renume ale literaturii şi culturii româneşti: George Anca, George Astalos, Nicolae Georgescu, Puşi Dinulescu, Vasile Andru ;

– Biblioteca Judeţeană Focşani cu participarea de excepție a scriitorul George Anca;

– Târgul de carte Gaudeamus Bucureşti, 2010, standul Editurii Bibliotheca din Târgovişte;

În Australia cartea Între două lumi de Ben Todică a fost lansată la Melbourne, la Biserica Harul, Şcoala de limba română în prezenţa Excelenţei Sale Ambasadorul României în Australia şi Noua Zeelandă, ES Mihai Ştefan Stuparu si a soţiei, Doamna Cristina Stuparu, Consilier.

– Numele scriitorului Benoni Todică este inclus în Dicţionarul Scriitori Români Contemporani (ON LINE).

– în anul 2012 sunt reeditatate volumele ,,Între două lumi” și ,,În două lumi – Interviuri ”  la Editura Mușatinia, Roman, editor Emilia Țuțuianu. Cărțile sunt lansate în localitatea Puiești, județul Vaslui, locul de naștere al autorului Ben Todică, fiind prezentate de editorul Emilia Țuțuianu și de scriitorul Andrei Petruș. Din partea primarului localității Puiești, Costel Moraru, Ben Todică a primit ,,Diploma de excelență pentru promovarea spiritualității românești și a României în lume, prin mass-media din Melbourne – Australia”

Aprecieri critice:

,,Cartea  Între două lumi,  defineşte prin titlul său, dubla trăire a autorului, determinată de liniile destinului său. O felie de viaţă din ţara în care s-a născut, a cunoscut bucuriile copilăriei, dragostea şi mângâierea părinţilor, succesul începuturilor artistice şi a doua parte consemnată de scriitor este cea în care trăieşte şi în care şi-a concretizat visurile.

    Nota dominantă a volumului este patriotismul. Un patriotism ce exclude declarativismul, el izvorăşte din întreaga lui fiinţă, din dorul şi dragostea pentru ţara sa şi din mândria de a fi român. ”                   Emilia Țuțuianu

,,Vorbind despre Ben Todică, putem susţine că el este un ,,Homo intelectualis”, cartea sa intitulată ,,În două lumi” nu este numai una de dialoguri, ci este o lecţie de umanitate, de perseverenţă, de morală, de spirit, de visare şi de efort fizic şi intelectual care au ghidat o viaţă şi un om. România şi Australia – două lumi iar Ben Todică un om al faptei pusă în slujba omului ca fiinţă materială, dar şi cel al faptei adresată sufletului şi spiritului uman prin punerea în valoare a marilor creaţii literare, muzicale, coregrafice, artistice precum şi prin propria creaţie de o profundă afectivitate.

      Ben Todică un om ca o candelă la fereastră pentru călătorul care întârzie pe drumul vieţii într-o noapte geroasă; o candelă la fereastra sufletului tău.

      Două cărţi-document ca balsam pentru depărtare, pentru uitare şi nepăsare spre neuitare. În creaţia sa artistică a avut Învăţător pe Însuşi Dumnezeu, ,,fluxul creator cosmic”, calea, adevărul şi viaţa, iubirea şi morala, condiţii ale libertăţii în lume. Durerea paradisului pierdut dar şi bucuria comunicării frumosului din artă şi din om, a sublimului despre care vorbeşte Kant în definirea intelectualului ca om superior.” scriitor Petruș Andrei

,,Am putea conchide că această carte este un monument de iubire naţională, de conduită civică şi de patriotism, scrisă cu mult patos, atrăgând atenţia că, inclusiv, prin intermediul artelor se poate şi chiar se face manipularea maselor, inclusiv în capitalism. Porneşte de la o afirmaţia lui Petre Ţuţea („Capitalismul îi transformă pe oameni în lupi ca să se mănânce între ei”), constată că „Societatea e bolnavă şi se cere vindecată, şi pentru asta trebuie să învăţăm să identificăm simptomele din timp”, apoi concluzionează: „Dacă sistemul în care trăieşti vrea să te manipuleze şi să te pregătească în scopul serviciului ideologic urmărit de el, atunci povestea sau filmul este cea mai bună formă de educare în masă”.  Dă mai multe exemple, în acest sens. Noi ne oprim doar la două. Iată cum prezintă autorul situaţia din cinematografia noastră de după 1989: „Şi pe mine mă interesează un subiect similar, cum este folosită cinematografia în schimbarea mentalului colectiv. Dacă te uiţi la filmele româneşti premiate naţional/internaţional după ’90, sunt aproape numai cele care respectă o anumită politică impusă românilor. Subiectele despre români trebuie alese în aşa fel încât să reiasă cât suntem de slabi, de răi, de degradaţi şi aşa mai departe. Nu lipseşte nici corectitudinea politică, că nu se poate altfel”. critic literar Constantin Tomșa

„Ben este o altă pasăre care s-a desprins de cuib să străbată nemărginirea, o solie care să dea de veste despre starea existenţială a neamului românesc care şi-a realizat identitatea printre şi în furtunile istorice. Frumoasa lui lucrare este o lacrimă aşternută duios pe covorul de amintiri al copilăriei, dar şi un strigăt răscolitor pentru salvarea acestui neam de la iremediabilă prăbuşire” – prof. dr. Petre Iosub

„Ben Todică a înţeles că bagajul cultural al emigrantului este deopotrivă povară dar şi prilej al „înălţării la ceruri”… Ben Todică este un pasionat al specificului cultural, al simbolurilor care marchează nu mai puţin decât „identitatea culturală a neamului” deopotrivă cu a „individului” venit singur în lume, contaminat de arhetipurile lumii în exact această adâncire în tradiţie, obicei, ritual, care fac, nu-i aşa, carnea şi sângele a ceea ce numim cultură” – Aurelia Satcău

A păstrat permanent legătura cu ţara. Pentru contribuţii deosebite la promovarea valorilor culturale româneşti a primit diplome, medalii, cupe de la Primăria municipiului Vaslui, Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” şi Colegiul Economic „Anghel Rugină” din Vaslui şi de la Universitatea „Ioan Slavici” Timişoara.

   Munca susţinută şi laborioasă de promovare a valorilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive româneşti este deopotrivă apreciată de românii din ţară şi din străinătate.

Tot din România, la 1 Decembrie 2008, Asociaţia Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi în Retragere „General Magheru” – Judeţul Vâlcea, Uniunea Naţională a Veteranilor de Război îi oferă un Brevet:  în care se menţionează:

A fost nominalizat Australianul Anului 2007 pentru contribuţiile sale deosebite în comunitatea româno-australiană. 

…Întrebat ,,De ce face toate astea?”, Ben Todică răspunde:

De vină-i poate Eminescu, Coşbuc sau Creangă că m-au fermecat cu frumuseţea ţării şi a poporului meu. Nu pot sta pasiv la competiţia care există în jur fără a fi mândru de faptul că sunt român şi că am ceva de spus; că putem contribui la bunăstarea întregii lumi. Faptul că ne numărăm printre cele 26 de grupuri comunitare care transmit viaţa naţională şi locală la televiziunea din Melbourne (şi de anul acesta transmitem şi la Brisbane şi Adelaide), din peste 140 de naţionalităţi care au aplicat pentru acces la ch-31, este o mândrie şi un respect pe care doresc să îl aduc părinţilor, profesorilor, prietenilor şi întregului nostru neam. Fiecare fiu îşi mulţumeşte părinţii în felul său. Acesta e felul meu…”

Reclame

3 gânduri despre „Doina Enea: Ben Todică – repere biografice și critice

Comentariile sunt închise.