Roman – Oameni ai cetăţii romaşcane

Ana Maria Alexe, arhitect șef al municipiului Roman, recunoaște cu seninătatea celui trecut prin 30 de ani de administrație publică: “În administrație nu faci arhitectură, faci administrație, adică citești proiecte, gestionezi planuri urbanistice, ești conțopist, verifici și veghezi să fie respectată legea“.
Pentru cine s-a visat un vrăjitor al volumelor, pare trist, dureros chiar, să fie în conflict permanent cu propriile vise. “Arhitectura este artă dacă ești vizionar, iar eu, în adolescență, cînd am ales această meserie, visam să construiesc case, orașe, campusuri universitare, temă pe care am și absolvit facultatea. Și nu oricare, facultatea de Arhitectură din București, etalon și atunci, și acum. Pe tinerii pe care i-am ajutat cu sfaturi să ia admiterea la Arhitectură i-am protejat, spunîndu-le că la aceste vremuri se cere armonizarea dintre visare și simț practic. Iar cei 8-9 copii din Roman care au și absolvit au plecat în alte orașe sau chiar din țară. Ei au ales să viseze, mai departe“, mărturisește, cu oarecare amărăciune în glas, Ana Maria Alexe, arhitectul șef al Romanului.

Are o hartă uriașă a orașului în față, iar cea dinamică, de pe monitorul calculatorului, o invită să viseze. “Facem multe lucruri bune și frumoase, care vor fi recunoscute astfel peste cîțiva ani.  De cîțiva ani facem echipă bună și ne urmăm proiectele, unele vizibile de puțin timp, dar care, în 2013 – 2014, vor prinde viață. Romanul are personalitate, are identitate, trebuie să te uiți cu ochi buni, cum se spune. Pietonalul și întreg ansamblul central prind viață, parcul municipal este o bijuterie, cartierul Griviței conservă o notă specifică, la fel se va desena viitorul cartier Primăverii. Multe dintre proiectele care ar fi putut înnobila Romanul nu au fost aprobate, înainte de 1989, sau nu au primit finanțarea integrală, cum s-a întîmplat cu pietonalul, care trebuia să se închidă, spre Casa Afacerilor, cu un hotel al cărui parter era capătul unui pasaj subteran. Altă perspectivă, altă utilitate!“, rememorează Ana Maria Alexe.

Neastîmpărul adolescentei care a absolvit Liceul de Arte Plastice din Brașov și speranțele studentei la Arhitectură care iubea volumele sînt confirmate de certificatul de membru al Ordinului Arhitecților din România, de includerea în Enciclopedia personalităților din România – enciclopedie biografică a femeilor și bărbaților contemporani cu o carieră de succes din România -, și de plăcerea de a vorbi despre viitor. “Am luat admiterea a 13-a din 110, iar după șase ani am terminat a 13-a din promoția mea. Profesorii ne-au învățat nu doar să visăm, să construim, ci și să respectăm valori și norme care nu se schimbă după modă. Cînd un proiectant sau coleg arhitect răspunde comenzii clientului «așa îmi place mie, așa vreau», nu mai putem vorbi despre arhitectura care să modeleze, rolul meu este redus la planificare, urbanism, sau sistematizarea de pe timpuri. Impun respect față de lege și încerc să-i învăț pe solicitanții de autorizații că frumosul, estetica orașului are nevoie de mai mult decît de un proiect bun pentru constructor“, susține arhitectul șef al municipiului Roman.

Este adepta, după 30 de ani de experiență, a politicilor graduale, care sedimentează “ca rocile din scoarța terestră”: “Avem proiecte în studiu și în derulare, care vor modifica, în 2-3 ani, orașul, unul dintre ele fiind pentru reconsiderarea zonei istorice, Ștefan cel Mare, dar și cartierul Primăverii, reconversia zonelor industriale. Răspunsul de la romașcani este pozitiv, oamenilor le plac proiectele și le susțin, unii chiar prin scrisori adresate Primăriei Roman. Aștept, încă, momentul în care proiectanții nu vot fi doar vînzători de produse, se vor simți responsabili de cum va arăta orașul proiectat de ei și nu se vor mai scuza că așa cere membrul unei etnii sau categorii sociale. Monstruozitățile care au apărut în ultimii ani, cînd s-au înmulțit oamenii cu mulți bani, sînt produsul complicității dintre unii proiectanți și arhitecți. Eu sînt conțopistul de care v-am vorbit, cel care verifică legalitatea actelor și emite autorizațiile de construcție“, spune Ana Maria Alexe. Mai trebuie spus că toate deciziile privind estetica Romanului sau lucrări publice de anvergură sînt supuse votului membrilor Consiliului Local, pe care romașcanii i-au trimis în ultimii 20 de ani în acest for legislativ.

Grădina ei de vise este acum în grija băieților: cel mare, absolvent de Topografie Cadastru – care i-a trimis la absolvire un emoționant mesaj de iubire, mulțumire și respect, mai ales că nu l-a bătut niciodată – și cel mic, absolvent de Drept, dar care, la fel de temerar ca tatăl său, regretatul profesor Titi Alexe, visează să cunoască lumea, și nu cea la-ndemînă, din Europa, zări mai largi, poate la fel de nepătrunse cum erau și cetățile pe care le visa mama lui cînd se vroia arhitect.

de Cristiana Bortaş  ziarulderoman.ro

Reclame