Festivalul de folclor „Ceahlăul” la Piatra Neamţ

 

Această prezentare necesită JavaScript.

A XV-a ediţie a Festivalului internaţional de folclor “Ceahlăul”, veritabilă sărbătoare a foclorului din lumea întreagă iniţiată cu 21 de ani în urmă de fostul director al Centrului de cultură şi arte “Carmen Saeculare, Constantin Alupului Rus. La această ediţie, zece formaţii din ţară şi din străinătate vor concerta în cele 5  seri pline de muzică şi dans, începînd de sîmbătă 4 august, spectacole de muzică populară şi dans tradiţional care se vor constitui în cea de a XV- a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor “Ceahlăul”. 

 Formaţii din Serbia (Ansamblul folcloric “Sumadija” Kud), Turcia (“Izmit Belediyesi Folklore Toplulugu”), Bulgaria (Ansamblul folcloric “Svetlina”), Grecia, pentru ca ineditul să fie reprezentat de apariţia pe scena festivalului a trupei “Afro Pop Music” din Congo.

Iubitorii de muzică şi dans românesc au ocazia să urmărească ansambluri care acoperă întregul cuprins al ariei etno-folclorice autohtone – “Cununiţa” din Ilva Mare (Bistriţa Năsăud), “Căluşarii” din Stolnici (Argeş), “Muntenarii” din Muntenii de Sus (Vaslui) şi ansamblul Casei de Cultură din Negreşti – Oaş (Satu Mare).

Ansamblul Folcloric “Oaşul” din Negreşti Oaş, judeţul Satu-Mare

Deşi a avut o istorie destul de zbuciumată, Ansamblul Folcloric “Oaşul” al Casei Orăşeneşti de Cultură Negreşti Oaş a reuşit să devină reprezentativ pentru zona etnofolclorică a ţării Oaşului. Înfiinţat în anul 1970, desfiinţat apoi după evenimentele din 1989 şi reînfiinţat în anul 2004, ansamblul este format acum din tineri talentaţi care iubesc muzica populară, obiceiurile, tradiţiile şi “danţul” din această zonă, oşeni adevăraţi, care transmit lumii întregi frumuseţea ţării Oaşului. Formaţia este condusă de prof. drd. Natalia Lazăr (director), Maria Tripon (instructor) şi instrumentiştii Vasile Solomon (ceteră) şi Ioan Rus (zongoră). În palmaresul ansamblului se numără premii la numeroase festivaluri în România, între care Festivalul “Cerbul de Aur”, Braşov, Festivalul de folclor “Pietrele Doamnei” (Rarău, Suceava), Festivalul “Alină-te, dor, alină” (Cicîrlău, Maramureş), Festivalul “Armonii de primăvară” (Vişeu de Sus, Maramureş), Festivalul cîntecului şi dansului chiorean (Satulung, Maramureş) sau Festivalul “La fîntîna dorului”, Şimleu Silvaniei, Sălaj. Ansamblul a fost invitat şi în străinătate, la festivaluri internaţionale de folclor în Ungaria, Ucraina, Cehia şi Italia şi a fost subiectul unor filme documentare ca “Zestrea Românilor” sau “Oaşul între tradiţie şi modernism”, realizate de TVR.

Ansamblul folcloric  KUD “Sumadija” Gornji Milanovac, Serbia

Ansamblul folcloric KUD “Sumadija” a fost înfiinţat în 1987, iar de atunci a primit mereu în componenţa sa noi membri, elevi, studenţi şi adulţi din oraşul Gornji Milanovac şi din împrejurimi. Gornji Milanovac este un oraş relativ tînăr, fiind întemeiat de ducele Alexander Karadjordjevic, în 1853, dar poartă o bogată moştenire istorică şi culturală. Timp de şase ani, s-a numit Despotovica, după numele rîului care trece prin localitate. În 1859, ducele Milos Obrenovic, a redenumit oraşul, în memoria fratelui său, Milan, care a murit în România în 1810. De altfel, osemintele acestuia au fost readuse recent în Serbia din ţara noastră.

Ansamblul din Gornji Milanovac a fost întotdeauna deschis celor care şi-au arătat talentul şi şi-au manifestat interesul pentru dans şi cîntec. Acesta include o formaţie de dans popular, o orchestră de muzică tradiţională, un grup vocal, dar şi o şcoală de dans popular. Membrii ansamblului au început să se remarce şi să îşi cîştige recunoaşterea prin spectacolele susţinute atît în ţară, cît şi peste hotare. În efortul lor de a promova moştenirea culturală autentică a oraşului Gornji Milanovac şi a regiunii Rudnik-Takovo au cerut consultanţa unor experţi în etnologie, muzică şi dans popular. Repertoriul lor include însă dansuri, cîntece şi obiceiuri din toate regiunile Serbiei şi ale zonei balcanice.

Un păstrător al celor mai vechi tradiţii şi obiceiuri ale comunei Muntenii de Sus este Ansamblul folcloric de cîntece şi dansuri ,,Muntenarii”. Înfiinţat în anul 2006, ansamblul coordonat de prof. Daniela Adam, a desfăşurat o bogată activitate artistică, atît pe plan local şi naţional, cît şi internaţional, activitate răsplătită cu numeroase premii. Formaţia vasluiană nu se află la prima întîlnire cu publicul din judeţul Neamţ, “Muntenarii” numărîndu-se, deseori, printre invitaţii sărbătorilor comunelor nemţene. De altfel, în palmaresul formaţiei, se regăseşte şi Premiul I obţinut la Festivalului-concurs interjudeţean al tradiţiilor populare “Sărbătoare pe Ceahlău”, în 2011. “Muntenarii” s-a impus ca unul dintre ansamblurile reprezentative ale judeţului Vaslui, membrii săi avînd vîrste cuprinse între 16 şi 80 de ani.

Formaţia se remarcă prin originalitatea repertoriului de jocuri şi cîntece, precum şi prin frumuseţea costumelor populare. În toate acestea, se regăsesc influenţele istoriei zbuciumate, de peste 300 de ani, a locuitorilor din Muntenii de Sus. Comuna a fost locul de refugiu al muntenilor ardeleni alungaţi de stăpînirea maghiară şi care au căutat sprijin la domnitorii moldoveni. Cancelariile domneşti le-au dat pămînturi şi, astfel, s-au statornicit în aceste locuri, dînd şi numele aşezării.

O altă formaţie artistică, prezentă în festival, NIKI, a Comunităţii Elene, s-a născut odată cu înfiinţarea Comunităţii Elene în Piatra-Neamţ, la 12 februarie 1990. Iniţiativa i-a aparţinut doctorului Nicolae Pavlidis, primul preşedinte al acetei for reprezentativ pentru grecii de aici. Grupul a fost condus de prof. Elisabeta Cristea pînă în anul 2007, apoi  de prof. Smaranda Iamandi, pînă în anul 2009. Din anul 2010, NIKI este condusă de Nicoleta Vinerica.

La început, formaţia a  interpretat muzică instrumentală, vocală şi corală. Din 2009, la iniţiativa Smarandei Iamandi, vicepreşedinta comunităţii, s-a înfiinţat si compartimentul de dansuri populare greceşti. În prezent, compartimentul de dansuri este format din două grupe: cea mică, de şapte – opt ani,  şi cea mare paisprezece – cincisprezece ani, fiecare grupă fiind formată din şase perechi. NIKI participă în fiecare an la manifestări artistice pe plan local şi naţional.

Căluşarii din Stolnici, judeţul Argeş

În comuna Stolnici din judeţul Argeş, căluşul se joacă din cele mai vechi timpuri. Jocul a fost transmis din tată în fiu şi s-a păstrat până în zilele noastre cu aceleaşi mişcări şi obiceiuri.

Ca tradiţie a zonei, căluşarii deschideau şi închideau Rusaliile, astfel că fiecare gospodar îşi dorea să-i vadă jucând în bătătura casei, iar cei cu stare cereau să le facă „Războiul”, manifestare integrală de teatru popular. De altfel, cinefilii împătimiţi îşi aduc aminte de o scenă din filmul lui Stere Gulea, “Moromeţii” (1988), în care personajul interpretat de Dorel Vişan cheamă şi plăteşte ca în curtea sa să joace “Căluşarii”.

Aşadar, rusaliile fără căluş ar fi fost o dramă sufletească pentru tot satul, întrucât căluşul făcea parte integrantă din viaţa folclorică, afectivă şi etnografică a comunităţii.

Căluşarii nu se înfăţişează pretutindeni la fel, nu au rămas aceiaşi de-a lungul timpului. Jocul a rămas comun tuturor spaţiilor geografice, dar celelalte elemente componente sunt diferite, reprezentând, de fapt, o suită de manifestări coregrafice şi nu doar un dans anume.

Formaţia de căluşari din comuna Stolnici (Argeş), a activat atât înainte de 1989, cât şi după această perioadă, în cadrul Căminului Cultural din localitate. Începând cu anul 2001, în cadrul Şcolii Generale din comună şi sub îndrumarea instrumentistului Liviu Voicu, s-a înfiinţat un ansamblu de căluşari care a devenit  apoi secţie externă a Şcolii Populare de Artă Piteşti.

“Căluşarii” din Stolnici au obţinut locul I pe ţară încă din anul 1969, success repetat ulterior la concursuri găzduite de Bucureşti, Târgu Mureş, Caracal. În ultimii anii au efectuat turnee în Turcia, Letonia şi Serbia, demonstrând în Europa frumuseţea dansului şi a portului popular românesc.

Ansamblul folcloric “Svetlina” Sofia, Bulgaria

Ansamblul folcloric “Svetlina” al Casei de Cultură cu acelaşi nume din capitala Bulgariei, Sofia, are o vechime apreciabilă, fiind înfiinţat în 1940. De peste şaptezeci de ani, misiunea artistică a Ansamblului şi a coregrafilor săi este păstrarea nealterată a muzicii, dansului şi costumelor tradiţionale bulgăreşti. Repertoriul include dansuri din numeroasele regiuni etnografice ale Bulgariei, frumuseţea acestora fiind dublată de cea a costumelor. Membrii formaţiei, care au vârste cuprinse între şaisprezece şi treizeci de ani, se pot mândri cu o colecţie extraordinară de costume din toate zonele ţării.

Ansamblul “Svetlina” a susţinut numeroase spectacole atât în Bulgaria, cât şi în străinătate: Germania, Algeria, Spania, Italia, Sudan, Elveţia, Grecia, Anglia, Polonia sau Portugalia.

În palmaresul său se regăsesc şapte premii câştigate la şapte concursuri naţionale consecutive, Medalia Naţională care poartă numele Sfinţilor Chiril şi Metodiu, distincţii la Concursul Naţional “Tineretul creează” (2002), Concursul Obiceiurilor Tradiţionale de Primăvară al Asociaţiei folclorice “Nestia” (2003), Premiul Special la Festivalul Internaţional de Folclor de la Târgu-Jiu (2003) sau  locul trei obţinut la un concurs naţional organizat de Rotary Club Bulgaria (2005). În 2003, “Svetlina” a primit titlul oficial de “Ansamblu folcloric reprezentativ al Secţiunii Naţionale din cadrul CIOFF-Bulgaria.

Ansamblul de dansuri populare din Iznik, Turcia

Ansamblul de dansuri populare al municipalităţii din Iznik, provincia Bursa, a fost fondat în anul 2004. Are în prezent în jur de o sută douăzeci de membri, împărţiţi pe trei categorii de vîrstă: nouă – paisprezece ani, cincisprezece – optsprezece ani şi membri peste optsprezece ani. Mare parte dintre ei activează şi în cadrul unei alte formaţii, “Soarele Anatoliei”, înfiinţată tot în cadrul Ansamblului. În repertoriul oaspeţilor din Turcia se regăsesc dansuri din toate cele şapte regiuni ale ţării – Regiunea Mării Egee, Regiunea Mării Negre, Anatolia Centrală, Anatolia de Est, Regiunea Marmara, Regiunea Mediteranei şi Anatolia de Sud-Est. În timpul spectacolelor, care reprezintă o îmbinare a dansului contemporan cu cel tradiţional, dansatorii turci schimbă nu mai puţin de cincisprezece costume!

Din 2004, au participat la festivaluri internaţionale de folclor în toată Europa. De asemenea, organizează în fiecare an, la Iznik, un festival de folclor care promovează moştenirea culturală de peste două mii patru sute de ani a zonei.

Iznik, micul orăşel din nord-vestul Turciei, este, de fapt, vechiul oraş Niceea, care, de-a lungul timpului, a jucat un rol însemnat în cadrul imperiilor Roman, Bizantin, Selgiucid şi Otoman. Oraşul a fost întemeiat în secolul IV î.Hr., de către împăratul macedonean Antigon I Monoftalmul. Niceea a rămas în istorie mai ales ca locul unde s-au ţinut două dintre cele şapte Sinoade Ecumenice.

Ansamblul folcloric “Floricică de la munte” al Centrului pentru Cultură şi Arte “Carmen Saeculare” Neamţ s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanţi păstrători de cultură tradiţională românească.

În cadrul Ansamblului îşi desfăşoară activitatea un grup folcloric de cîntece şi dansuri tradiţionale, un taraf tradiţional şi un grup –  “Masca” – ce reprezintă pe scenă cele mai frumoase jocuri de măşti care se întîlnesc numai în preajma sărbătorilor Crăciunului şi de Anul Nou (căiuţi, capra, ursul, mascaţi, colindători). De patru decenii, ansamblul nemţean cutreieră Europa, ducînd cu el frumuseţea dansurilor, cîntecelor şi a costumelor populare româneşti. Indiferent că au venit în faţa publicului român, a celui francez ori a celui turc, dansatorii nemţeni s-au remarcat prin originalitatea şi autenticitatea repertoriului alcătuit din suite reprezentative pentru toate zonele etnofolclorice ale României. Dansurile lor vin din Neamţ, de pe Valea Bistriţei sau Valea Moldovei, din Maramureş, Oaş, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Cluj, Braşov, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Bacău sau Bucovina şi indiferent că se numesc Căluş, Sucitoarele, Crihalma, sîrbe, hore, învîrtite sau geamparale poartă în ele România pură şi adevărată.

În palmaresul Ansamblului se află distincţii obţinute la manifestări prestigioase din întreaga Europă: Festivalul Internaţional de Folclor de la Reims (Franţa), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet şi Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internaţional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franţa), Festivalul de la Quartu Sant’Elena Sardinia (Italia), Festivalul Internaţional Olympus Katerini (Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia). În România au cîştigat, de-a lungul anilor, Marele Trofeu la Festivalul “Trandafir de la Moldova” de la Iaşi, premii I şi II la Festivalul de folclor de la Constanţa, precum şi numeroase alte distincţii la festivaluri organizate în Bistriţa, Cluj (“Serbări Transilvane”), Bacău (“Bobocelul”), Suceava, Harghita (“Subcetate în sărbătoare”, Voşlăbeni).

 Dansatorii nemţeni au impresionat, prin cromatica şi frumuseţea costumelor populare, virtuozitatea, ritmul şi acurateţea interpretării, publicul din Franţa, Italia, Polonia, Grecia, Egipt, Bulgaria, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Austria, Finlanda, Belgia sau Olanda. Peste tot au pus în valoare frumuseţea folclorului acestui colţ de lume, în care autenticul rămîne încă puternic înrădăcinat în realitate, dar, mai ales, în suflete.

Oamenii care au activat în decursul celor patruzeci şi unu de ani de activitate al ansamblului, fie ei dansatori ori instrumentişti sau solişti, şi-au pus sufletul pe palmă făcînd din păstrarea şi transmiterea către public a moştenirii celei mai de preţ al unui popor, folclor, un crez al vieţii lor. Astfel de sufletişti nu se putea să nu fie remarcaţi de nume importante ale folclorului românesc. Nu de puţine ori, artişti precum, Radu Ciordaş, Margareta Clipa, Laura Lavric, Silvana Rîciu, Pamfil Roată, Dumitru Fărcaş, Matilda Pascal – Cojocăriţa, Dumitru Sopon, Maria şalaru,  Mioara Velicu, Sofia Vicoveanca, şi-au declarat admiraţia lor pentru truda membrilor Ansamblului “Floricică de la munte”. Este şi această, pe lîngă aplauzele primite din partea publicului sau premiile primite de-a lungul şi de-a latul lumii.

În prezent, conducerea muzicală a tarafului tradiţional din cadrul ansamblului este asigurată de către un profesionist desăvîrşit, Ovidiu Şvarţ, muzician care, de-a lungul vremii a colaborat cu Orchestra Radioteleviziunii (condusă de Paraschiv Oprea), Ansamblul “Doina” (condus de Gheorghe Popa), “Doina Carpaţilor” (Iaşi), “Ciobănaşul”, “Arcanul” şi “Ciprian Porumbescu” (toate din Suceava).

Soliştii Ansamblului, pe care îi veţi putea urmări şi în spectacolele celei de a XV ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor “Ceahlăul”, sînt Brînduşa Chiriţa, Maria Pelin, Georgiana Şerban, Titi Cozma şi Ioan Hongu.

 text Angela Brudaru, Nicolae Sava Ziarul Ceahlaul

Foto Melidonium

 

Reclame