Agapia – a fost redeschisă Casa memorială “Alexandru Vlahuţă”

English: Casa memorială Alexandru Vlahuţă de l...

English: Casa memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia (Photo credit: Wikipedia)

Joi, 19 iulie, la Agapia, în prezenţa a numeroşi enoriaşi din toată ţara prezenţi în aceste zile la Agapia cu prilejul mai multor manifestări culturale şi religioase din perioada 19-21 iulie, prilejuite de finalizarea restaurării picturii din principala biserică a mănăstirii – inaugurarea Muzeului de artă “Nicolae Grigorescu, resfinţirea Bisericii “Sfinţii Arhangheli Mihai şi Gavril”, procesiunea închinată Sfinţilor Rafail şi Partenie, sărbătorirea Sfîntului Prooroc Ilie Tesviteanul, cu binecuvîntarea ISP Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei – a fost redeschisă Casa memorială “Alexandru Vlahuţă”.

English: Casa memorială Alexandru Vlahuţă de l...

English: Casa memorială Alexandru Vlahuţă de la Agapia (Photo credit: Wikipedia)

Muzeografal Eva Giosanu a prezentat în faţa oaspeţilor şi a vizitatorilor istoricul casei memoriale, a vorbit despre importanţa scriitorului Alexandru Vlahuţă în literatura română şi despre împrejurările care au făcut ca acesta să aibă o casă proprie la Mănăstirea Agapia. Casa Memorială Alexandru Vlahuţă este un muzeu memorial infiinţat în casa în care a locuit vremelnic scriitorul ea fiind casa în care a locuit de fapt mama scriitorului, călugăriţa Elisabeta Vlahuţă şi sora sa, călugăriţa Elisabeta Străjescu. În anul 1880, după ce a rămas văduvă, sora lui Vlahuţă, Elisabeta Străjescu (1850-1925), s-a călugărit la Mănăstirea Agapia. Zece ani mai tîrziu, în 1890, s-au călugărit şi părinţii săi cu numele de Elisabeta şi Nectarie, apoi şi un frate mai mic, cu numele de Mardarie. În satul mănăstiresc, pe o coasta de deal aflată mai sus, maica Elisabeta Strajescu a construit o căsuţă cu cerdac, unde s-a mutat ulterior şi mama sa. În această casă, scriitorul Alexandru Vlahuţă venea adeseori în timpul verii pentru a se odihni. Uneori, îşi aducea acolo şi prietenii, printre care se număra pictorul Nicolae Grigorescu (1838-1907), cel care a pictat biserica mănăstirii. Casa a fost amenajată şi declarată muzeu în anul 1958, cu prilejul sărbătoririi centenarului naşterii scriitorului. Casa Memorială Alexandru Vlahuţă de lîngă Mănăstirea Agapia se află pe Lista Monumentelor Istorice din judeţul Neamţ din anul 2004.

Alexandru Vlahuţă (1858-1919)

Alexandru Vlahuţă (1858-1919) (Photo credit: Wikipedia)

Interiorul casei memoriale, reconstituit cu ajutorul obiectelor personale şi al manuscriselor, redă atmosfera de lucru a marelui scriitor. Aici şi-a petrecut scriitorul cîţiva ani din viaţă, pînă în 1916, an în care, obligat de înaintarea frontului, s-a refugiat cu o parte din agoniseala de o viaţă la Bîrlad.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a efectuat lucrări de consolidare şi de restaurare a casei în care a locuit scriitorul. În anul 1963, în această casă a fost organizată o expoziţie memorială care cuprinde mobilier original şi obiecte personale ale fa­miliei Vlahuţă, precum şi fotografii, scrisori şi cărţi care relevă aspecte semnificative din viaţa şi creaţia cunoscutului scriitor. În cîteva camere, la parter şi etaj, s-a încercat şi s-a reuşit să se reconstituie atmosfera specifică epocii: mobilier, cărţi din biblioteca proprie, reviste ale vremii, cîteva obiecte ce au aparţinut scriitorului.

Poet şi prozator important al literaturii române al secolului XIX. Alexandru Vlahuţă s-a născut la Tutova (Vaslui) la 5 septembrie 1858 şi a trecut în eternitate la Bucureşti, în ziua de 19 noiembrie 1919. Cea mai importantă operă a scriitorului rămîne “România pitorească”, pentru care primeşte Premiul Academiei în 1902 (al premiul al Academiei primind şi în ultimul an de viaţă pentru o antologie de poezie), dar singura sa carte de foarte mare succes în epocă a fost romanul “Dan”. Scriitorul s-a remarcat şi prin versuri antimonarhice, “Minciunea stă cu Regele la masă” aparţinîndu-i.

Nicolae Sava ziarul Ceahlaul

Reclame