Doamna Maria Voichiţa, a treia soţie a lui Ştefan cel Mare

Doamna Maria Voichiţa (n. ?1457, Târgovişte – d. 26 febr. 1511, Suceava). A treia soţie a domnului Moldovei Ştefan cel Mare (1457–1504). Fiica domnului muntean Radu cel Frumos (1462–1475) şi a Doamnei Maria ­Despina. A fost luată ostatică împreună cu mama sa, la 24 noiembrie 1473, în timpul unui raid întreprins de Ştefan cel Mare împotriva lui Radu cel Frumos, eveniment înregistrat de cronica Moldovei: „La 24 ale aceleiaşi luni, miercuri, a luat Ştefan voievod cetatea şi a intrat în ea. Şi a luat şi pe doamna lui Radul voievod şi pe fiica lui, care-i era singura născută, şi toate comorile lui şi toate veşmintele lui şi toate steagurile lui” (Letopiseţul anonim al Moldovei) şi de Cronica moldo-germană: „Atunci a luat Ştefan voievod castelul şi a pătruns cu forţa înăuntru şi a luat lui Radul voievod pe soţia lui şi pe unica lui fiică, cu toată oastea şi mari comori”. Cele două domniţe au fost date în grija consoartei domnului Moldovei, ­Maria de Mangop care, trecând timpul, îşi dă seama că soţul ei se apropie tot mai mult de micuţa ostatică. Curând, domnul i-a schimbat statutul din azilantă în oaspete de rang înalt, respectată şi protejată de toată Curtea. După dispariţia prematură a Mariei de Mangop, la 19 decembrie 1477, Maria Voichiţa a devenit Doamna Moldovei, în vara anului 1478, ramura Drăculeştilor a dinastiei Basarabilor unindu-se astfel cu ramura Bogdăneştilor a dinastiei Muşatinilor. Fiul lor şi nepot al lui Radu cel Frumos, Bogdan-Vlad, născut la 16 iunie 1479, a devenit domn după moartea ilustrului său părinte, survenită la 2 iulie 1504. Alături de acesta, Doamna i-a mai dăruit două fete, Ana, rămasă necăsătorită (†1499, Mănăstirea Bistriţa), şi Maria Chiajna, căsătorită cu nobilul polonez Wiesnowiecki (†18 martie 1518, Mănăstirea Putna). Influenţa ei asupra soţului a fost destul de importantă; după 1487, cei doi au iniţiat construirea mai multor biserici în stilul Putnei: Milişăuţi, Pătrăuţi, Voroneţ, Sf. Ilie din Suceava, Bălineşti, Dorohoi – unde se află şi un superb portret al Mariei Voichiţa, în stilul Primăverii lui Botticelli. Cea de la Pătrăuţi, construită în 1487, a fost dăruită iubitei sale soţii la împlinirea vârstei de 30 de ani. În tabloul votiv, domnul, zugrăvit cu un chip rotund şi luminos, încadrat de plete blonde, ţinând în mâini macheta bisericii pe care o prezintă ca pe o ofrandă lui Iisus Hristos, prin intermediul lui Constantin cel Mare, stă alături de soţia sa, de Bogdan şi de cele două domniţe. Maria Voichiţa apare şi în celelalte tablouri votive alături de soţul său, urmată de copii şi câteodată de nepot, viitorul Ştefăniţă Vodă. A fost înmormântată cu mare cinste de fiul său la Putna. Pe lespedea funerară a fost săpată inscripţia: „Acest mormânt este al Doamnei Maria, fiica lui Radu Voievod, Doamna lui Ştefan Voievod, Domnul Ţării Moldovei, care s-a strămutat către locurile de veci în anul 7…, luna…”, rămasă necompletată. Conform cronicii lui Grigore Ureche, Doamna s-a săvârşit „Vă leato 7019 fevruarie, miercuri în săptămâna albă”, adică la 26 februarie 1511.

 

 

Fişa se regăseşte în Enciclopedia personalităţilor feminine din România, coord. George Marcu, cuvânt înainte acad. Marius Sala, lucrare publicată de Editura Meronia, Bucureşti, 2012.

George Marcu reteaualiterara

Reclame