Petruş Andrei- Fântâna şi izvorul

   Născut la 1 iunie 1946 în com. Români, judeţul Neamţ, profesor, poet. Cursurile primare şi gimnaziale în comuna natală; cele secundare la Liceul „Petru Rareş“ din Piatra Neamţ: Facultatea de Litere a Universităţii Al.I. Cuza din Iaşi, promoţia 1971. Colaborator la diferite reviste literare din ţară. Profesor la Liceul din Puieşti – Vaslui.

Volume:

Descântece de inimă rea –1995 (Editura Panteon, Piatra Neamţ);
Floarea de jar” -1996 (ibidem);
Flacăra de veghe – 2000 (Editura Sfera, Bârlad);
Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit- 2002 (ibidem);
Cântecul toamnei -2003 (ibidem);
Mierea din trestii de cuvânt – 2005 (ibidem);
Poeme târzii – 2006 (ibidem);
101 sonete – 2007 (ibidem);
Taina feciorului de împărat – 2010 (în Poveştile de la Bojdeucă (Editura Pamfilius, Iaşi);
Crepusculul de miere -2010 (Editura Cronica, Iaşi);
Oul fermecat – 2011 (Editura Sfera, Bârlad);
Şi vremea nu mă vremuieşte – 2011 (Editura Sfera, Bârlad).
Cumpănind cuvinte – 2011 (Editura Tipo Moldova, Iaşi)

 „Însingurat şi meditativ, Petruş Andrei elogiază statornicia sentimentului iubirii, aspiraţia spre puritate, deplângând instabilitatea, minciuna, risipirea anilor tinereţii.”          Gheorghe ŢIGĂU

 În volumul Fântâna şi izvorul, editat de Editura Sfera, din Bârlad, 2012, autorul ne prezintă peste 100 de fabule, într-un stil plin de umor şi farmec.

 

Fântâna şi izvorul

Cu roată nouă şi ghizdei

Fântâna mândră se ivea

Spunând înspre izvorul ei

Ce în adâncuri strălucea:

-O, dragul meu necunoscut,

Neînsemnat şi străveziu,

Mă-ntreb oare ce-ai fi făcut

De n-ar fi fost ca eu să fiu?

Mă văd drumeţii de departe

Şi-mi aud roata pe-ndelete

Apoi de laude am parte

Când spun ce tare le-a fost sete.

In seri târzii, cu lună plină

Îmi stau în jur ciorchini de fete

Împărtăşite de lumină

Cu taina nopţii să se-mbete.

Pe tine nimeni nu te vede,

De tine nimeni nu întreabă

Căci doar la mine se repede

Să-mi salte ciutura în grabă!

Cu lacrima în ochi izvorul

I-a zis cu vocea cristalină:

-Puteri mi-a dat Mântuitorul

Să ies din noapte la lumină.

Ai roată nouă şi ghizdei,

Ai lanţ şi ciutură tu ai

Chiar cană poți avea, de vrei,

Dar la drumeţi n-ai ce să dai.

Cei însetaţi ce zac de boală

Ori cel ce la drum lung s-aşterne

Nu caută doar forma goală

Ci apa dragostei eterne.

Deşi uniţi vom fi mereu

Tu eşti doar FORMA, FONDU-s eu.

 

 

Floarea şi spinii

In mijlocul unei grădini

O floare-abia îmbobocită,

Văzând pe lujer numai spini

Le spuse-acestora mâhnită:

-Degeaba înfloresc frumos

Şi-mi risipesc în van parfumul

Fiindcă trupul mi-i ţepos

Şi nu mi-l mângâie niciunul.

Eu fac risipă de culori

Şi am atâta prospeţime,

Dar n-am deloc admiratori

Să fac o baie de mulţime.

Că-n şiruri dese v-adunaţi

Şi v-ţi făcut vrăjmaşi voi, spinii,

Pe cât sunteţi de-nverşunaţi,

Pe-atât vă ascuţiţi caninii!

Cu glas înalt şi ascuţit

I-au dat răspuns de-ndată spinii:

 -Purtâm la noi câte-un cuţit

Că suntem paznicii grădinii.

Pe-un spin să-l vezi ca pe-un erou

Ce platoşa nu şi-o dezbracă,

 Altfel te calcă orice bou

Sau mi te paşte orice vacă!

De vor să ne frângă vecinii

Să le-arătă, de-ndată spinii.

De-ajuns un mar stricat…

 

De-ajuns un măr stricat să-l pui în ladă

Că boala lui el altora transmite,

La rândul lor, acele-mbolnăvite

Pe toate ţi le face marmeladă.

Am înţeles, din câte-au fost trăite,

Că nu-i atât de bine la grămadă,

Vreun neatent poate în nas să cadă

Şi-avânturile celelalte -oprite.

Tu pentru lupta ta te pregăteşte,

De unul singur, aşadar, porneşte

Dar să nu faci concesii laşităţii.

Chiar de se-nvârte mult mai spornic roata

Nimic eu nu am izbutit cu gloata,

Elogii dar aduc…singurătăţii.

 

Reclame

Un gând despre „Petruş Andrei- Fântâna şi izvorul

  1. Felicitari domnule Petrus…si: La multi ani, de ziua dumneavoastra!

Comentariile sunt închise.