Ucraina se teme de paşapoartele româneşti

Obiectivul Bucureştiului de a creşte numărul cetăţenilor români până la 20% din populaţia regiunii ucrainene Cernăuţi provoacă îngrijorare în rândul ucrainenilor şi moldovenilor din această parte a Ucrainei – transmite postul ucrainean de televiziune TSN. Sunt deja şase luni de când, în satele moldoveneşti din Nordul Bucovinei, emisarii străini (români, n.red) îndeamnă localnicii ca, în timpul următorului recensământ al populaţiei, să se declare români – subliniază sursa, atrăgând atenţia că locuitorii regiunii Cernăuţi sunt convinşi să îşi schimbe identitatea naţională mai ales prin intermediul obţinerii cetăţeniei române, care le oferă posibilitatea să călătorească fără viză în ţările Uniunii Europene.

Potrivit TSN, populaţia din mediul rural consideră românizarea un lucru benefic. “Nu va mai fi nevoie să dăm 5.000 de euro pentru a merge în Italia” – susţin unii oameni, obişnuiţi să călătorească în Europa pentru a-şi căuta un loc de muncă. Aceştia recunosc că, de dragul obţinerii unui paşaport european, sunt dispuşi să se declare români la următorul recensământ din Ucraina.

Localnicii mai susţin că în satele de frontieră o treime din populaţie sunt deja cetăţeni ai României, iar anunţurile privind obţinerea paşapoartelor româneşti pot fi văzute zilnic pe gardurile şi panourile din ţinut – menţionează postul de televiziune, apreciind că în regiunea Cernăuţi locuiesc aproximativ un milion de oameni, cei mai mulţi dintre aceştia fiind ucraineni (75%), români (12%) şi moldoveni (7%). “Cu toate acestea, în documentele oficiale ale Bucureştiului se arată că în Nordul Bucovinei peste 20% din populaţie sunt români. Aritmetica este simplă: etnicii moldoveni au fost trecuţi drept români odată cu românizarea şcolilor moldoveneşti. Mai mult, Bucureştiul încă nu poate accepta pierderea României Mari – la Forumul Internaţional al Românilor de anul trecut, chiar fostul premier Emil Boc a făcut în mod deschis afirmaţii privind pretenţiile etnice referitoare la ţările vecine.

Bucureştiul susţine că românii din străinătate trebuie să fie recunoscuţi drept etnici români, indiferent de faptul că aceştia poartă denumirile istorice de moldoveni, aromâni, istroromâni sau vlahi. Drept răspuns la toate acestea, societăţile moldoveneşti din regiunea Cernăuţi au transmis autorităţilor UE şi Ucrainei mai multe plângeri, în care susţin că, sub pretextul diferitor activităţi, în satele din Nordul Bucovinei chiar se duce o politică xenofobă de eradicare a etniei moldoveneşti” – notează TSN.

Sursa mai subliniază că, deşi dubla cetăţenie este interzisă în Ucraina, sancţionarea sau deposedarea oamenilor de a doua cetăţenie este imposibilă, iar notele transmise de autorităţile ucrainene diplomaţilor români cu privire la acordarea în masă a cetăţeniei României în regiunile de frontieră din Ucraina încă nu au s-au făcut auzite. Ministerul ucrainean de Externe monitorează acum cu prudenţă intenţiile Bucureştiului de a deschide două noi consulate ale României în Nordul Bucovinei – conchide TSN.

(www.tsn.ua – 11 iunie)

Iulia Modiga Agenţia RADOR