CHEMARE către tinerimea română

FRAŢILOR!

Dealungul veacurilor de robie neamul nostru, cu voinţa tenace a obijduitului a urmărit o stea călăuzitoare: UNIREA TUTUROR ROMÂNILOR. Conştiinţa de neam şi mândria de român ne-a înarmat mintea şi braţul. Din vieţile măcinate în lupte seculare, din sângele românilor scurs în ţărâna patriei mame idealul nostru, a luat fiinţă. Suntem astăzi stăpânii destinelor noastre!

Din faptul unirii am aşteptat ca progresul şi tăria să se înstăpânească în viaţa poporului nostru, am aşteptat ca la porţile Orientului să răsară un Stat demn de luptele şi jertfele înaintaşilor, unit şi înoit în viaţa lui de Stat puternic înlăuntru şi considerat înafară.

Realizările întârzie însă să vie.

Scăpaţi de tirania domnirilor străine n’am scăpat de tirania conştiinţelor adulterate. Viaţa noastră din zi ce trece, se îmbracă în zdrenţele ruşinoase ale sărăciei.

Ţărănimea noastră, talpa ţării şi izvorul nesecat de energii — fără sprijin material, — încărcată peste măsură cu sarcini, brutalizată de administraţie, batjocorită în alegeri, fără putinţă de a-şi vinde rodul muncii cum s’ar cuveni, este expusă unei sărăciri continui.

Funcţionărimea noastră din ce ar trebui să fie, o clasă mijlocie cu o putere socială, trăeşte într’o mizerie materială şi fără voia ei este împinsă de multeori la câştigarea pâinei neîndestulitoare prin călcarea conştiinţei şi a datoriei. Cei ieşiţi la pensie sunt lăsaţi pe drumuri cu familiile lor peritori de foame.

Armata, fala ţării şi a neamului nostru, suferă de aceleaşi neajunsuri, trăind în mizerie şi nemulţumiri.

Jaful în banul public e o dogmă, iar munca cinstită este izgonită din viaţa noastră de Stat. Legalitatea e numai o dorinţă şi domneşte în schimb bunul plac şi abuzul. Legile se votează numai pentru a fi călcate.

Întemeiatele dorinţe ale provinciilor sunt stigmatizate ca tendinţe regionaliste.

Prin silnicirea în opinia masselor a deosebirilor confesionale, neexistente în crezul poporului, se sdruncină adevărata credinţă, se înveninează sufletele, uşurându-se munca destructivă a sectelor duşmane nouă.

In loc de legalitate abuz, în loc de cinste imoralitate, în loc de muncă dorinţă de căpătuială şi parvenire, în loc de viaţă frăţească, discordie şi ura.

Peste tot domneşte nesiguranţa şi neîncrederea în viitor, iar prostituirea conştiinţelor în masse este fenomenul începutului de dezastru.

Autoritatea Statului este redusă la strălucirea baionetelor şi abuzurilor fără sfârşit.

FRAŢILOR,

Toate semnele ne arată, că trăim o epocă, ce a dus în trecut atâtea State la sbuciumări sociale, cari pe urmă au răsturnat clasele şi sistemele, cari au guvernat contra voinţei şi intereselor masselor populare.

Ne găsim înconjuraţi de duşmani, deci nu ne putem permite luxul de a guverna după metode, cari duc la dezastru. De vom dăinui în starea de azi, încet, dar sigur o familie a latinităţii îşi va găsi mormântul la porţile Orientului.

Noi credem însă în puterea de viaţă şi în misiunea istorică a neamului nostru.

Am aşteptat cu încrederea ca odată cu întregirea neamului să se înfăptuiască un regim democratic desăvârşit pe toate terenurile vieţii publice.

In faţa ultimelor evenimente politice însă, cari au izbit cu atâta brutalitate în speranţele şi credinţa noastră într’un viitor mai bun al ţării:

Nu putem sta nemişcaţi!

Nu putem sta cu braţele încrucişate la răstignirea neamului nostru.

Nu putem privi fără îngrijorare în faţa stărilor, ce se creiază cu gândul de a se perpetua în ţară, pentrucă ele produc dezagregarea sufletului românesc şi sapă inconştient groapa acestui neam sortit la o viaţă mai bună.

FRAŢILOR,

Noi vrem refacearea morală şi politică a ţării.

Noi vrem desăvârşirea unui naţionalism integral.

In loc de agitarea confesionalismului, pentru creiarea de piedestaluri şi justificări politice, noi vrem o viaţă religioasă adâncă şi armonie între confesiuni.

In loc de validitare politică prin compromisuri de conştiinţă şi oportunism, noi vrem caractere constante.

In loc de siluirea voinţei poporului, noi vrem legalitate şi administraţie cinstită.

In loc de alegeri prin violenţe şi fraude, vrem manifestarea liberă a poporului.

In loc de căpătuială politică, noi vrem validitarea elementelor cinstite din toate provinciile.

FRAŢILOR,

Generozitatea şi lupta desinteresată pentru scopuri înalte a tinerimii, a creiat progresul tuturor popoarelor. Noi, cari nu am militat în politică, avem astăzi datoria să intrăm în şirele luptătorilor adevăraţi pentru consolidarea ţării. Cei cari v’aţi făcut datoria faţă de carte şi cultură, veniţi să ne facem datoria faţă de ţară.

FRAŢILOR,

Ne cheamă la datorie figurile măreţe a înaintaşilor noştri, nemuritorii fii ai neamului de dincoace de Carpaţi, cari în vremuri grele totdeauna au ştiut să se jertfească pentru neam şi să se pună în slujba ideilor măreţe a egalităţii, dreptăţii şi a libertăţii.

Ne cheamă la datorie umbra bravilor români tineri şi bătrâni, cari în războiul mondia l-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii, înaintea memoriei cărora s’a închinat cu smerenie marea Adunare naţională dela Alba-Iulia. Veniţi cu toţii,tineri de bine, la luptă în rândurile noastre.

Prin unirea forţelor să dăm ajutor «partidului naţionalist» ca adevăraţii lui conducători, cari niciodată n’au părăsit steagul, să ducă la izbândă măreţele idei, salvatoare peatru neam şi ţară.

*Cluj, la 5 Aprilie 1926, (Chemarea  tinerimii române, ziar bisăptămânal al Partidului Naţional) 

foaienationala.ro

Reclame