Monografia comunei Taşca- Neamţ

Taşca, frumoasa comună de pe Valea Bicazului are, de cîteva zile, graţie unui colectiv de cărturari şi a conducerii Editurii “Cetatea Doamnei”, o interesantă monografie ce poartă un titlu liric, “Taşca – fremătînd în sprînceana Ceahlăului”. Autorii acesteia – Daniel Diaconu (coordonator), lect. univ. dr. Iulian Săndulache, primarul actual al comunei Alexandru Drăgan, directorul Dan Ioan Husari, preoţii Dumitru Diaconu şi Dan Gheorghiţă Caia, învăţătorii Doina Diaconu şi Paulina Drăgan, profesorii Liliana Lazăr, Cecilia Amarinei şi Andreea Bejan, educatoarea Elena Son, împreună cu editorul Viorel Nicolau – au plecat în demersul lor de la lucrarea preotului din satul Neagra, Dumitru Diaconu, documentarea fiind completată din arhivele din Bucureşti, Iaşi, Piatra Neamţ, dar şi din bibliotecile din Bicaz şi Piatra Neamţ. Evident, la întocmirea lucrării şi-au adus un aport deosebit cadrele didactice şi elevii din comună care au cules de-a lungul timpului diferite informaţii despre această localitate, despre oamenii şi obiceiurile locului, texte de folclor.

Astfel, cele nouă capitole ale cărţii acoperă cu informaţii detaliate şi complete toate domeniile unei monografii model: date geografice, preistoria şi istoria zonei Bicazului (după cum se ştie, comuna a făcut parte din oraşul Bicaz), incluzînd evul mediu şi epoca modernă, credinţele ancestrale ale locuitorilor, aspecte ale vieţii economice şi spirituale, comuna şi oamenii ei de acum, lucrarea fiind completată cu cîteva anexe, hărţi şi fotografii color mai vechi sau mai recente.

Relativ tînără ca entitate administrativă (Taşca a fost înfiinţată în anul 1931), comuna şi împrejurimile ei au fost descrise de scriitori români importanţi precum Dimitrie Cantemir, Alecu Russo şi Vasile Alecsandri sau francezul J.A. Vaillant. Un alt străin care a trecut prin Taşca, Wilhelm de Kotzebue, descria astfel pe locuitorii de pe Valea Bicazului, mai jos de Ceahlău într-o lucrare din anul 1850:

“Ţăranii aceştia de munte sunt o rasă minunată; femeile sunt rareori frumoase, cu atît mai frumoşi sînt bărbaţii, a căror bunătate şi curăţenie în suflet se văd în ochii lor mari şi limpezi. Pe lîngă aceasta ţin cu dragostea Şviţeranului la patria lor cea aspră cu toate că nu pot găsi de obiceiu decît în apropierea locuinţelor cîte o bucăţică de arat. Dacă sărăcia îl mînă la cîmp, nu poate sta mult, dorul îl mînă din nou în munţii lui”.

De altfel, prusacul care descrie aşa frumos oamenii de la munte, cei din zona Ceahlăului, s-a şi căsătorit cu fiica cneazului Cantacuzino, stăpînul de la Bălţăteşti, Hangu şi Ceahlău.

Din lucrare mai aflăm că la Taşca, prin anii 1949-50, au fost deportaţi aşa-zişi chiaburi din judeţul Constanţa, vreo 50 de familii care fuseseră pînă atunci înstărite, vaporeni sau negustori, iar unii dintre ei, pînă la plecarea în masă prin 1953-54, s-au căsătorit aici. De altfel, şi mulţi dintre sătenii comunei au fost încadraţi la începuturile regimului comunist printre chiaburi, deşi nu aveau decît puţin pămînt pe Valea Bicazului, dar mai multe animale decît alţii. Constantin Matasă, un pionier al turismului montan nemţean, scria prin 1929, în “Călăuza judeţului Neamţ”:

“Acest drum ce merge alături cu pîrîul Bicaz duce, începînd cu Piatra Corbului, printr-o strîmtură (chee) încîntătoare, pe care apa şi-o sapă în puternicul masiv al grezului de Tarcău, prin care pîrîul furios se zbate în cascade nesfîrşite spre a ieşi mai la vale în calea Bistriţei, destul de neastîmpărată şi ea. Părăsind strîmtura, drumul continuă spre apus şi ţinînd tot apa Bicazului, trece prin satele Taşca, Secu, Neagra şi Bicazul Ardelean”.

Încheiem scurta prezentare a acestei monografii cu o frumoasă strigare la mireasă, lucrarea cuprinzînd în anexe şi o prezentare din folclorul marilor evenimente ale zonei: “Taci mirească nu mai plînge / Pară-ţi bine că te strînge / Că acolo unde te duci / În livadă-s numai nuci / Înaintea casei pruni / Şi la mire toţi îs buni/ În livadă poama vie / Şi casă ca-n împărăţie. / Foaie verde de trifoi / Hai mireasă, hai la noi, / Că aici unde-ai crescut / N-ai la ce să stai mai mult…”

de Nicolae SAVA  ziarulceahlaul

Reclame