Mănăstirea Pionul şi Palatul Cnejilor Cantacuzini de la poalele Ceahlăului

La Editura “Cetatea Doamnei” din Piatra Neamţ a apărut în aceste zile o nouă ediţie a unei monografii dedicate celor două monumente istorice şi de cult din Neamţ – Palatul Cnejilor Cantacuzini şi Mănăstirea Pionul – care deşi fac parte din patrimonul naţional, se află în prezent într-o stare de degradare avansată, ca multe altele de acest fel de pe teritoriul ţării. Astfel, cartea, scrisă de Dumitru Dieaconu, pr. Andrei Fabian şi Viorel Nicolau, “Mănăstirea Pionul şi Palatul Cnejilor Cantacuzini de la poalele Ceahlăului” se vrea nu numai un studiu dedicat celor două monumente arhitecturale de la poale de Ceahlău şi familiilor boiereşti care le-au înălţat, ci mai ales un semnal de alarmă pentru salvarea acestora de la dispariţia lor fizică. Studiul reprezintă, cum precizează autorii în introducerea lucrării, “povestea unei mari familii boiereşti dar şi istoria unui important centru religios şi cultural”.

Mount Ceahlău—Piatra Lată din Ghedeon Author: ...

Structurată în şapte capitole, cu anexe şi fotografii actuale sau de epocă (majoritatea făcînd parte din colecţia personală a editorului cărţii), lucrarea face o istorie exactă şi bine documentată a zonei Ceahlău – Hangu, din care fac parte cele două monumente, locurile şi oamenii care le-au populat, sihaştrii şi călugării care s-au nevoit pe la schiturile şi mănăstirile de la poale de Ceahlău, familiile boiereşti sau de domnitori care au ctitorit aceste lăcaşuri de cult sau de locuit în zonă. Ambele monumente au găzduit de-a lungul timpului numeroase evenimente istorice, ele trecînd de la un stăpîn la altul în funcţie de familiile moldoveneşti care succedau ocîrmuirile de atunci. Presărată cu multe date istorice, monografia scoate în evidenţă importanţa deosebită pe care au avut-o în cursul istoriei locurilor aceste monumente. Este subliniată în carte contribuţia celor trei intelectuali originari ai zonei – Constantin Matasă, Gheorghe Ungureanu şi Constantin Turcu – care au cercetat, în premieră, originea acestor monumente, dar mai ales au popularizat importanţa lor istorică, evident cu scopul de a le salva de la dispariţia lor totală. Palatul Cnejilor, de exemplu, a fost salvat doar de sfatul  preotului Constantin Matasă către săteni, care avea un imens prestigiu în rîndul muntenilor,  de a nu mai lua piatră din ruinele lui: “Aşa a zis popa Matasă!”

Lucrarea se încheie cu un capitol referitor la situaţia actuală a bisericilor şi a credincioşilor din parohiile de la poale de Ceahlău şi scurte prezentări biografice dedicate celor trei înaintaşi în cercetarea documentelor istorice legate de aceste monumente.

Nicolae SAVA   ziarulceahlaul.ro


Reclame