La împlinirea a 200 de ani de la raptul din 1812 a Basarabiei

Prin tratatul odios de la București din 16 Mai 1812, Moldova, țara lui Ștefan cel mare, a fost înjumătățită, iar râul Prut a devenit graniță. Moldovei i se răpește mai mult de jumătate din teriotriul ei, numit ulterior Basarabia, și anume 45630 km2. Țării Moldovei i se fură cele cinci cetăți de pe Nistru și Dunăre: Hotin, Soroca, Cetatea Albă, Ismail, Chilia – pe lângă cele 17 tîrguri și 685 de sate cu 712 biserici și o populație de 482630 de locuitori.

Declaraţia

Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova
cu privire la împlinirea a 200 de ani de la raptul din 1812 a Basarabiei

La 16 mai 2012 se împlinesc 200 de ani de la anexarea Basarabiei (teritoriu naţional românesc dintre Prut şi Nistru) de către Imperiul Rus, ca urmare a Războiului Ruso-Turc din 1806-1812.
Istoriografia ruso-sovietică şi cea nostalgică tratează anexarea Basarabiei române în 1812 de către Rusia ţaristă drept „eliberare a creştinilor de sub jugul turcesc musulman”.
Documentele de arhivă şi istoria concretă a celor 200 de ani trecuţi de atunci dezmint acest tertip propagandistic şi confirmă faptul că jugul turcesc a fost înlocuit cu jugul rusesc cu efecte dezastruoase şi că anexarea Basarabiei române la 1812 de către Rusia ţaristă este un rezultat direct al doctrinei politice expansioniste a Imperiului Rus de cucerire şi de dominaţie europeană şi mondială.
Cele opt războaie ale Rusiei duse împotriva Imperiului Turc din sec. XVIII-XIX, inclusiv cel din 1806-1812, au fost de fapt războaie care au avut drept scop anexarea principatelor româneşti şi cucerirea Constantinopolului.
Prin tratatul odios de la Bucureşti din 16 mai 1812, Moldova, ţara lui Ştefan cel Mare, a fost înjumătăţită, iar râul Prut a devenit graniţă. Moldovei i se răpeşte mai mult de jumătate din teritoriul ei, numit ulterior Basarabia, şi anume 45.630 km2. Ţării Moldovei i se fură cele cinci cetăţi de pe Nistru şi Dunăre – Hotin, Soroca, Cetatea Albă, Ismail, Chilia – pe lângă cele 17 târguri şi 685 de sate cu 712 biserici şi o populaţie de 482.630 de locuitori.
Acest fapt reprobabil constituie prin sine un adevărat sacrilegiu, deoarece încălca în mod criminal angajamentele asumate de către Rusia prin Tratatul de la Luţk din 1711, încheiat între Petru I (Împăratul Rusiei) şi Dimitrie Cantemir (Domnitorul Moldovei), care prevedea univoc: „Art. 4. Rusia nu se va amesteca în afacerile ţării, şi nici unui rus nu-i va fi permis să dobândească moşii în Moldova”.
Raptul Basarabiei de către Rusia la 1812, care a marcat începutul unei drame naţionale a neamului românesc, contravenea normelor de drept internaţional şi a fost condamnat atunci şi ulterior de opinia publică, de numeroase personalităţi marcante din România şi alte state.
E cazul să subliniem că şi DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ A REPUBLICII MOLDOVA din 27 august 1991 condamnă fără echivoc raptul Basarabiei din 1812 şi 1940: „Parlamentul Republicii Moldova… consideră actele de dezmembrare a teritoriului naţional de la 1775 şi 1812 ca fiind în contradicţie cu dreptul istoric si de neam şi cu statutul juridic al Ţării Moldovei, acte infirmate de întreaga evoluţie a istoriei şi de voinţa liber exprimată a populaţiei Basarabiei şi Bucovinei”.
După prăbuşirea Imperiului Rus ţarist în 1917, Basarabia, realizând dreptul naţiilor la autodeterminare, s-a unit cu Patria-mamă România prin Declaraţia Sfatului Ţării din 27 martie (9 aprilie) 1918. Prin actul Marii Uniri din 1918 şi al formării României Mari a fost soluţionată şi problema basarabeană apărută atât de dramatic în 1812. Basarabia a revenit în spaţiul european de geneză a poporului român, integrându-se în mod firesc în civilizaţia românească şi cea europeană.
Pactul Stalin-Hitler a dus la ocuparea Basarabiei, a Bucovinei de Nord şi Ţinutului Herţa de către trupele sovietice. Astfel la 28 iunie 1940 a reapărut problema basarabeană. Din URSS au fost importate în Basarabia şerbia colhoznică şi inchiziţia comunistă (teroare, deportări, foamete etc.).
Destrămarea imperiului sovietic (URSS) în 1991 şi proclamarea Independenţei Republicii Moldova la 27 august 1991 au constituit o şansă istorică reală de a rezolva definitiv Problema Basarabeană (o problemă internaţională şi panromânească) prin integrarea Republicii Moldova (al doilea stat românesc) în Uniunea Europeană. Astfel vor putea fi lichidate consecinţele Pactului Molotov-Ribbentrop şi se va realiza în mod civilizat reintegrarea Basarabiei cu Patria sa istorică România.
Comemorarea celor două sute de ani de la rapt, este un prilej de stimulare a renaşterii conştiinţei naţionale. Cu această ocazie, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova propune:
1. Ziua de 16 mai 2012 să fie declarată Zi de Doliu Naţional pe întreg teritoriul Republicii Moldova;
2. Să fie coborâte în bernă drapelele la Chişinău şi Bucureşti (unde a fost semnat odiosul Tratat), precum şi în alte localităţi ale Republicii Moldova şi României;
3. În ziua de 16 mai 2012 bisericile celor două mitropolii – Mitropolia Basarabiei şi Mitropolia Moldovei – la ora 17.00 să bată clopotele în semn de doliu;
4. Să fie organizată o adunare naţională la Teatrul de Vară din Chişinău în ziua de 13 mai 2012, începând cu ora 13.00;
5. Să se desfăşoare manifestări ştiinţifico-artistice în localităţile Republicii Moldova, în mod special în instituţiile preuniversitare şi universitare;
6. Să se organizeze în seara zilei de 16 mai 2012 un marş al tinerilor, cu torţe, care ar porni de la sediul Sfatului Ţării (de pe strada Mateevici) din Chişinău pe itinerarul: str. Mateevici – Ambasada Turciei, str. Puşkin, str. Bucureşti, str. Toma Ciorbă – Ambasada Rusiei, str. Ştefan cel Mare şi până în Piaţa Marii Adunări Naţionale;
7. Să se oficieze în zilele de 13 şi 16 mai 2012 în cadrul celor două mitropolii, ale Moldovei şi Basarabiei, slujbe  de pomenire a eroilor neamului şi a marilor personalităţi care au contribuit la propăşirea limbii şi culturii româneşti.
8. Să fie dezvelite plăci comemorative „Anul 1812 – raptul Basarabiei” la Chişinău pe o clădire de epocă pe care urmează s-o desemnăm împreună cu Primăria municipiului, la Hânceşti, pe „Hanul lui Manuc”, la Bucureşti, pe clădirea „Hanului Manuc”, în care s-a semnat tratatul din anul 1812;
9. Membrii FDRM să participe cu comunicări despre raptul Basarabiei din 1812 în presă, la radio şi TV, la diverse întâlniri cu cetăţenii Republicii Moldova;
10. Consiliul FDRM să expedieze mesaje în limbile rusă, franceză şi engleză la organizaţiile internaţionale din Europa, la ambasadele din Chişinău prin intermediul cărora să se facă cunoscută esenţa raptului de la 16 mai 1812;
11. Împreună cu Consiliul Naţional al Unirii, cu alte organizaţii neguvernamentale şi cu partidele politice de orientare naţională şi europeană, să organizeze acţiuni privind comemorarea acestei date tragice din istoria poporului român.
Românii din Basarabia, fiind parte componentă a poporului român, au dreptul, conform jurisprudenţei internaţionale, să se afle împreună cu întreaga naţiune de la care au fost smulşi cu forţa armelor acum două secole.
Vrem un viitor demn pentru urmaşii noştri, viitor care poate fi realizat doar în contextul familiei noastre româneşti şi europene.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova

Chişinău, 31 martie 2012

Reclame