Mariana Cristescu- „Basarabie română”…

„Avem o singura istorie, un singur Eminescu, o singura Dunare si un singur Dumnezeu…” (Nicolae Dabija)
 
La Chisinau a reinflorit speranta! Conform  Ministerului de Interne de la Chisinau, peste 3.000 de persoane au marsaluit duminica, 25 martie, prin centrul capitalei modovene, pentru a marca 94 de ani de la Unirea Basarabiei cu Romania si pentru a cere intoarcerea pamantului furat la Patria-Mama. Marsul a inceput in scuarul Academiei de Stiinte. La actiune s-au alaturat si membri ai Consiliului Unirii, ai Partidului National Liberal (PNL), precum si alte organizatii civice unioniste. Manifestantii, intre care foarte multi tineri, insotiti de o formatie orchestrala care interpreta cantece patriotice, scandau: ,,Unire cu Romania”, ,,Limba romana,/ Unica stapana”, ,,Romania Mare, in vechile hotare”, ,,Basarabia e Romania”, ,,Refuz,/ rezist,/ sunt anticomunist”. 
     Manifestatia, organizata de Platforma Civica „Actiunea 2012” (formata din „ONG-uri si persoane care sustin unirea Republicii Moldova cu Romania si militeaza pentru realizarea obiectivului generatiilor trecute, prezente si viitoare, de reunire a romanilor de pe cele doua maluri ale Prutului in cadrul aceluiasi stat”), s-a incheiat in scuarul Teatrului de Opera si Balet, unde participantii au incins o hora, iar apoi au fost rostite discursuri pro-unioniste. La actiune au participat si circa 100 de persoane venite din Romania. Desigur – nici nu se putea altfel! -, evenimentul nu a trecut fara incidente. In Piata Marii Adunari Nationale, unionistii au fost atacati de un grup de vreo 100 de membri ai Partidului Patriotii Moldovei, care scandau ,,Moldova!” si ,,Nu expansiunii romane!”, „Aici e Moldova, Romania e dincolo!”, si care au sarit la bataie, insa politistii au reusit sa-i disperseze. Ulterior, la intersectia bulevardului Stefan cel Mare cu strada Banulescu-Bodoni, un alt grup de persoane a incercat sa se opuna coloanei de manifestanti, dar si de aceasta data a intervenit politia.
     Actiuni consacrate Unirii Basarabiei cu Romania au avut loc, de asemenea, la Balti, Ungheni si in alte localitati ale Republicii Moldova. 
   Academicianul si poetul Nicolae DABIJA, presedinte al Forului Democrat al Romanilor din Republica Moldova, prezent la Pitesti in cadrul „Zilelor Basarabiei si Bucovinei”, a dat publicitatii un Manifest, in care se spune, printre altele: „In anul 2012 se  implinesc doua secole de la ruperea Basarabiei din trupul vechii Moldove. Doua secole de nedreptate. Doua secole de strainie. Forul Democrat al Romanilor din Republica Moldova a venit cu un proiect pe care isi propune sa-l realizeze, in urmatorii ani, cu ajutorul membrilor lui, cu ajutorul societatii civile, al partidelor, cu ajutorul tuturor concetatenilor nostri, dar care nu va putea fi infaptuit decat cu concursul nemijlocit al celor doua guverne, al Romaniei si al Republicii Moldova, si anume: inlaturarea consecintelor Tratatului de la 1812 dintre Kutuzov si marele-vizir Ahmet-Pasa, devenit, in 1939, Tratatul semnat de Ribbentrop si Molotov. (s.n.) Toate statele lumii au condamnat Pactul Ribbentrop-Molotov, fara sa se recurga la lichidarea consecintelor acestei intelegeri de sfartecare a Romaniei de catre Hitler si Stalin. Iar inlaturarea acelor consecinte depinde doar de noi, de cei despartiti si siliti sa locuiasca in state diferite. (…) FDRM propune sa fie creata o comisie romano-romana sau, daca vreti, moldo-romana, la nivel guvernamental, care s-ar numi: Comisia guvernamentala de inlaturare a consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov. (s.n.) Nu cred ca trebuie sa asteptam de la altii sa ne faca dreptate. Dreptatea trebuie sa ne-o facem chiar noi. Mereu se vor gasi argumente pentru ca sa nu fim impreuna. De vreo 20 de ani ni se spune ca momentul reunirii inca n-a sosit. Ca nu ne este favorabila conjunctura politica. Dar care state, atunci cand s-au reunificat, au avut conjuncturi favorabile?! Conjuncturile le fac popoarele care vor sa-si schimbe destinul. Si nu cele care doresc sa perpetueze o nedreptate. Momentul a sosit. Si el nu mai poate fi amanat. (s.n.) Conform sondajelor, 80% dintre basarabeni se vor in Uniunea Europeana, acolo unde se afla si Romania. Conform acelorasi sondaje, 70 % dintre ei isi doresc cetatenia Romaniei. Un milion de basarabeni au si depus cerere de redobandire a cetateniei romanesti. Romanii moldoveni alcatuiesc circa 82% din totalul populatiei. Copiii romani detin 86% in ponderea scolara. Zeci de mii de tineri si-au facut sau isi fac studiile in Romania. Aproape un milion de basarabeni lucreaza in afara Republicii, ei convingandu-se ca in tarile UE e mai bine de trait decat intr-o republica izolata de restul lumii. Romania a devenit atractiva, ea este pentru basarabeni  ceea ce a fost U.E. pentru romani inainte de 1 ianuarie 2007: salarii mai mari, pensii decente, locuri de lucru, demnitate, siguranta, egalitate a sanselor… S-au reunit cele doua Germanii, cele doua Vietnamuri, cele doua Yemenuri, si doar cele doua Corei si cele doua Romanii mai stau hasurate pe hartile lumii in culori diferite. Dar o nedreptate nu poate continua la nesfarsit. Ea nu poate fi tara. Chiar daca-i „recunoscuta” de 180 de state ale lumii. Nu e vorba de unirea a doua tari diferite, ca Cehia si Slovacia, sau Irak si Kuweit, e vorba de revenirea unui teritoriu instrainat in trupul propriei tari, la locul de unde a fost rupt. (s.n.) (…)  Se spune ca e nevoie de un referendum al Reunirii. Sunt de acord. Cu conditia ca la el sa participe nu doar cetatenii Republicii Moldova, dar si cetatenii Romaniei, care au fost cei mai afectati de ciuntirea Tarii lor. Ei si descendentii acestora trebuie intrebati daca doresc ca acea bucata de mosie rupta cu forta armelor in 1940 de la Tara lor, care a fost si a noastra, sa revina la loc sau sa ramana si in continuare instrainata. (s.n.) (…) Azi, intr-o Europa fara granite, constatam, cu tristete, ca unica valabila mai e doar cea dintre romani si romani. Iar granita de pe Prut trebuie mutata cat mai curand intr-un muzeu. Acolo e locul ei. De vreo zece ani oamenii politici din Romania si Republica Moldova ne promit ca ne vom reuni in Uniunea Europeana. Dar comisarul Uniunii Europene, Günther Werheugen, acum doi ani afirmase: «Sansele de integrare in U.E. ale Ucrainei, Belarusului si Republicii Moldova sunt egale cu cele ale Tanzaniei». Adica n-avem nicio sansa sa ne intalnim in U.E. in urmatoarea suta de ani. Si-atunci, ce facem ca sa ne regasim mai devreme, in chiar timpul vietilor noastre?! Proiectul de integrare in U.E., de fapt, de reunire cu Tara, al FDRM este simplu. El trebuie sa intruneasca doua conditii: 1) asumarea nationalitatii romane de catre toti romanii basarabeni; 2) acordarea cetateniei romane tuturor basarabenilor. (s.n.) Si atunci va putea fi aplicat si in cazul nostru scenariul reunirii celor doua Germanii. Se va reuni un popor european cu o aschie de popor european, ramasa in afara Europei, in urma unor calamitati ale istoriei. Niciodata nu se va putea realiza scenariul care a fost aplicat in cazul celor doua Germanii, daca  le vom spune europenilor ca natiunea „moldoveneasca” vrea sa se uneasca cu natiunea romana. Noi stim: drumul nostru cel mai scurt catre U.E. trece prin Romania. Numai reunindu-ne cu Tara, adica cu o parte a Uniunii Europene, vom putea ajunge in Europa mai devreme decat peste  50 sau 100 de ani. (s.n.) (…)  Un ziar bucurestean scria, acum cativa ani, ca „Unirea Basarabiei cu Romania ne va ruina Tara. Mai bine renuntam”, propunand chiar ca Guvernul Roman sa creeze un program antiunire. E o diversiune antiromaneasca, in a carei cursa au cazut si unii politicieni. Dar noi, basarabenii, suntem capabili sa ne suportam singuri nota de plata, cheltuielile legate de unificarea sistemelor energetice, economice, monetare, salariale, de sanatate si celelalte. Sunt convins ca ne vom descurca si singuri, ceea de ce avem nevoie sunt altfel de subventii: subventiile morale, care la ora actuala sunt cele mai importante, si pe care de douazeci de ani nu le-am avut decat la modul declarativ din partea oamenilor politici. Acestia din urma au ironizat cel mai mult Podurile de Flori, declarand solemn ca ei vor construi peste Prut poduri de piatra, care insa nu prea se vad. Dar, ne zicem, mai bine poduri de flori nepazite pe Prut, pe care le-am trece fara vize, decat poduri de piatra cu vamesi, graniceri, caini, vize, pe care sa nu se poata trece. Iar acel eveniment din 1990 a fost unic in lume. Prin el am spus mapamondului ca noi, basarabenii, suntem parte a natiunii romane, ca vrem sa fim impreuna. Au venit atunci peste un milion de romani, de o parte si de alta a acelui zid de pe Prut, nu cu cazmale sau cu ciocane, ca nemtii, ci fiecare cu cate o floare. Noi am incercat sa-l spargem cu niste buchete de flori. Si am reusit. Sa nu uitam ca era anul 1990, cand URSS mai era o supraputere, iar Romania abia-si revenise din dictatura.
        FDRM a propus noii guvernari de la Chisinau, ca un prim punct din planul de actiuni menite sa apropie cele doua maluri de Prut: sa scoata toata sarma ghimpata de pe tot tronsonul de granita de 684 km dintre noi si Uniunea Europeana. Ceea ce s-a intamplat la 15 martie 2010. A fost un gest simbolic, dupa care pot veni celelalte: negocierile de integrare europeana, de aderare la NATO, cetatenie romaneasca pentru toti basarabenii s.a.m.d. In privinta acordarii cetateniei romane, de la Bucuresti ni se spune, de vreo cativa ani, la fiecare 2-3 luni, ca „legea a fost imbunatatita”. Dar noi nu vrem imbunatatirea legii. Raul nu poate fi imbunatatit. Art. 7 al Constitutiei Romaniei mentioneaza ca iti poti pierde cetatenia Romaniei numai in doua cazuri: a) daca te dezici de ea si b) daca Statul Roman ti-o retrage. Or, cand e vorba de basarabeni si bucovineni, statul nu le-a retras cetatenia romaneasca si nici ei nu s-au dezis de aceasta. Conform dreptului international, noi, copiii parintilor nostri, suntem cetateni romani fara pasapoarte. Nu dorim nimic altceva decat sa ni se recunoasca acest drept. Inclusiv acela de a le avea. (s.n.) La ora actuala, Basarabia este copilul furat si abandonat. FDRM vede renasterea Republicii Moldova prin promovarea valorilor romanesti. Europenizarea Basarabiei poate avea loc doar prin reromanizarea ei. (s.n.) Prin rusificare poate avea loc doar asiatizarea ei. Se spune ca R. Moldova ar fi „al doilea stat romanesc”. Cateodata insa, am impresia, confruntat cu sacrificiul de aproape doua secole al Basarabiei, in care ea, desi era amenintata cu moartea, si-a pastrat limba, memoria, credinta, ca acesta nu ar fi al doilea, ci primul. Si el poate, cu adevarat, deveni primul, asa cum a fost in martie 1918, cand a facut totul ca, din doua tari, una mica si alta trunchiata, sa faca o Tara mare, asa cum au visat-o mosii nostri, daca vom reusi ca Podul Unirii sa fie inceput pe malul nostru.
In 1940 si 1944 Romania a plecat din Basarabia. Dar din noi ea nu a plecat niciodata. I. P. S. Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, constatase, cu regret: „Nu ne merge bine in Tara pentru ca n-am realizat Reunirea!” Atata vreme cat nu ne vom reintregi, nu-i va merge bine niciuneia dintre tarile noastre. Avem o singura istorie, un singur Eminescu, o singura Dunare si un singur Dumnezeu.  Avem o singura Patrie, si ea se cheama Limba Romana. Ar fi un mare pacat ca prin mijlocul ei sa mai treaca sarma ghimpata, insemnandu-i frontierele despartitoare. De poporul roman depinde pe unde vor trece maine granitele U.E.: pe raul Prut sau pe dincolo de Nistru. Este o misiune a istoriei de care poporul roman trebuie sa fie mandru si pe deplin responsabil!
Sa ne regasim mai intai in Romania, iar impreuna cu ea – si-n Uniunea Europeana. E unica noastra sansa. Asa sa ne ajute Dumnezeu!”
Doamne, ocroteste-i pe romani!

http://www.clipa.com/

2 gânduri despre „Mariana Cristescu- „Basarabie română”…

  1. Faptul ca mi-ati preluat articolul ma onoreaza. Multumesc! Succes si putere de munca si cer senin!

Comentariile sunt închise.