Mănăstirea Căpriana

ISTORIC – Manastirea Capriana este una dintre cele mai vechi manastiri din Moldova, fiind intemeiata in anul 1429 si asezata intr-o zona pitoreasca la o distanta de 40 de kilometri fata de orasul Chisinau. Manastirea a fost folosita mult timp drept resedinta de catre mitropolitului Moldovei, iar intre domnitorii care au ctitorit-o se numara si domnitorul Stefan cel Mare.

In perioada imediat urmatoare intemeierii tarii Moldovei (1359), documentele istorice atesta existenta unei manastiri cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” in codrii Lapusnei. Acest asezamant il vom gasi mentionat si in secolul urmator, sub denumirea de „Manastirea lui Ciprian” sau „Manastirea Capriana”. Domnitorul Alexandru cel Bun, intr-un document din 10 februarie 1429, mentioneaza ca manastirea a fost ctitorita de cativa tarani si boieri din satul Mereni. In fruntea acestora se gasea fratele egumenului Ciprian din manastirea mai sus mentionata.In perioada 1420-1429, o serie de documente mentioneaza Poiana lui Ciprian, dand si o serie de detalii legate de asezamant: in manastire traiau in jur de 40-50 de calugari si frati, incinta fiind alcatuita din o biserica, mai multe chilii, egumenie si arhandarie (toate din lemn). Manastirea Capriana va deveni manastire domneasca in anul 1429, cand Alexandru cel Bun, casatorindu-se cu fiica unuia dintre grupul de ctitori locali, va randuit, prin decret domnesc, noul statut al Caprianei – mai multe privilegii.

Prima jumatate a secolului al XVII-lea a fost un timp greu pentru manastire, cazand din motive necunoscute in ruina. Starea precara in care ajunsese Capriana il determina pe Petru Rares in a doua sa domnie, sa o refaca intre anii 1542-1545, fapt consemnat in cronica lui Grigore Ureche. Manastirea Capriana a fost una dintre manastirile inchinate Sfantului Munte, si anume manastirii Zografu. In anul 1698 Alexandru cel Bun este pictat ca ctitor al manastirii din Lapusna.

In anul 1470, cu binecuvantarea mitropolitului Teoctist al Moldovei, Stefan cel Mare a semnat, la dorinta fiicei lui Alexandru cel Bun (mostenitoarea manastirii) doua decrete prin care manastirea Capriana era inchinata marii lavre de la Neamt.

Domnitorul Stefan cel Mare si-a legat numele si de manastirea Capriana, acesta zidind din piatra biserica „Adormirea Maicii Domnului”. Legat de numele manastirii exista o legenda conform careia, voievodul Stefan, intorcandu-se dintr-o batalie de pe Nistru, ar fi poposit intr-o poiana frumoasa din acel loc. Acolo ostenii sai ar fi zarit o caprioara urmarita si prinsa de lupi. Impresionat de intamplare, voievodul a zidit acolo manastirea Capriana. La randul sau, Alexandru Lapusneanu, nascut in tinutul Lapusnei, a purtat de grija Caprianei, intarindu-i unele drepturi. Tot el l-a folosit pe egumenul Eftimie al Caprianei in unele misiuni diplomatice.

La sfarsitul secolului XVII incepe o perioada de declin in viata spirituala si obsteasca a manastirii Capriana, intre anii 1698 si 1813 aceasta fiind inchinata manastirii Zografu din Sfantul Munte. Biserica manastirii Capriana, afectata in urma unui cutremur, va fi rezidita intre anii 1819 si 1820 de catre mitropolitul Gavriil Banulescu, care va inalta si un nou lacas in cinstea Sfantului Gheorghe. Ansamblul monahal actual prezinta trei biserici, o casa cu doua etaje, chilii si alte acareturi. Manastirea a avut mult de suferit in cursul istoriei sale, mai ales de pe urma calamitatilor naturale. Dintre obiectele de valoare ale manastirii merita mentionat epitrahilul brodat intre anii 1427 si 1431, fiind foarte valoros, mai ales pentru faptul ce este cea mai veche broderie de acest fel cunoscuta pana astazi (pe ea apareau chipurile sfinte si portretele lui Alexandru cel Bun si al sotiei sale) si epitaful mitropolitului Macarie al Moldovei din anul 1428.