Vasile I. V. Danci- aniversare. Melidonium vă urează La mulți ani !

jurnalist, poet, Roman

Se naște la 27 martie 1962 în comuna Moisei, judeţul Maramureş, cunoscut ca poet, ziarist. Este licenţiat în jurnalistică, specializarea „presă scrisă“, fiind absolvent al Facultăţii de Jurnalistică şi Ştiinţe ale Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti. Încă din perioada studenţiei lucrează ca reporter la revista „Zig-Zag“, apărută imediat după revoluţie, iar după absolvirea studiilor se stabileşte la Roman, unde semnează articole în presa locală,

trecând pe la săptămânalele „Romanul Liber”, Săptămâna municipiului Roman şi Gazeta de Roman, hebdomadar la care a fost şi redactor şef. Totodată, colaborează cu material publicistic la Tineretul Liber, Ora, Oameni în Top  şi Formula AS, „specialitatea“ sa fiind reportajul. În perioada 1999 – 2001, Vasile Danci se regăseşte şi în postura de realizator de reportaje la emisiunea Reporter Tele 7, Bucureşti. Întors la Roman, revine în presa scrisă locală, fiind redactor la  Monitorul de Roman, unde semnează A. Opriş. În prezent Vasile Danci, este realizator tv. „din pasiune” !” la TV TopAll Roman. Printre multe alte realizări, se numără și crearea unui site, în cadrul Asociaţiei „Mitropolit Visarion Puiu” în memoria patriotului român autoexilat in străinătate, de teama regimului comunist, la adresa http://www.visarionpuiu.centerblog.net/, site realizat împreună cu doamna Nicoleta Danci. „Din acest an, am dedicat un canal special in spatiul youtube pentru o mai buna si rapida accesare a documentelor video inregistrate cu ocazia simpozionului international care se tine in fiecare an, in luna februarie, in jurul datei la care marele prelat si patriot a trecut la viaţa veşnică „, mărturisea realizatorul tv.

ÎNGERII MEI VÂNDUŢI

 

„Petrec un soi de vieţuire inutilă

            Şi toţi în jur se miră că trăiesc

Şi sunt suspect atunci când îmi-este milă,

Şi ponegrit, că încă mai iubesc!

 

„Hoţ“ m-au făcut, când mi-am luat dreptatea,

 Şi „dus de cap“, când n-am râs la prostii,

 De mă târam să-mi ţin, cu silă, partea

 Pe drumul meu nevrotic, printre vii…

 

 Îngeri căzuţi am întâlnit în cale

 Iar steaua mea ascunsă-n bezna nopţii

 Îmi picură din strâmtele-i ocale

Venin şi fiere strânse-n ceasul morţii.“

 

UMBRÃ DE STEA

„Ochii tăi,

  stele

  prin visele mele albastre,

  liniştea…

  fremătând,

  răsăritul mă va naşte,

  din bob, pâine…

  flămândă,

  tu vei fi cinând departe

  pe când eu,

  voi creşte

  cu seva copacilor,

  umbră…“

 

APRECIERI : În urma „radiografiei“ critice a lui Cristian Livescu, consemnată în revista Asachi, Nr.163 / septembrie 2002, Vasile Danci: „confirmă o voce lirică ce-şi împarte preferinţele tematice între lumea pământului, cu setea trăirilor originare, şi sentimentul iubirii, retrăit când în canoane evoluat eminesciene, când în registrul post – stănescian“.

 În toate, mai spunea Cristian Livescu, versurile lui Vasile Danci se regăsesc „într-o poezie care palpită, care îşi respiră rătăcirea din «departele»  ontologic, proprie lumii de azi“.

 SCRIERI : Publică poezie în pagini colective ale debutanţilor, sub egida revistelor Familia, Orizont şi Tribuna, obţinând, la diverse concursuri, regionale şi naţionale, mai multe premii literare. În 1986 este remarcat de regretatul Laurenţiu Ulici, care-i răsplăteşte talentul prin acordarea Marelui Premiu al revistei Contemporanul, pentru creaţie lirică. Prezentul grupaj de poeme aparţine unui proiect de volum, intitulat Umbră de stea, după o încercare, eşuată, de a debuta cu o carte, la Editura Artex  din Bucureşti.

 

SCRISOARE DE PRIMĂVARĂ…

Mai trec lumini din noapte înspre zori
Foşnind prin ţarini zvonuri a născare,
Şi-n zorii goi, plesnind de cîntători,
Ninge-n livezi, cu fluturi pe cărare…

Şi creştem iar copaci, din subsiori,
Şi-n fiecare frunză-i sărbătoare,
Prin vise trec, vestindu-ne, cocori,
Şi-n somn veghează blînd miros a floare…

Peste pămîntul reavăn, din ulcioare,
Curg seve spre tomnatice licori,
Pe neîntoarsa timpului cărare
Coboară vîntu-n strunde de viori…

 

 


Reclame

2 gânduri despre „Vasile I. V. Danci- aniversare. Melidonium vă urează La mulți ani !

  1. Daa…
    Aşa să tot împlineşti 50 de ani ! Mărturisesc că, la aşa oră matinală, m-am frecat bine la ochi, socotind că visez deoarece, în uimirea mea, nu mă socoteam vrednic de aşa dar care, trebuie să recunosc, mi-a umezit bine ochii… Dincolo de faptul că mă simt onorat de prezenţa în Clubul „Melidonium”, acum, la ora asta de bilanţ, n-aş avea altceva a spune decît că mă prind mai departe, după puterea şi priceperea mea, să zidesc măcar ca şi pînă acum în această frumoasă urbe la care înaintaşii mei de viţă moroşenească au pus temelie, cu credinţa că, de fiecare dată, un gînd, o vorbă mărturisită din adîncul fiinţei, poate înnobila în timp trecerea şi petrecerea noastră efemeră prin (această) lume…
    Vă mulţumesc din suflet, cu bucurie şi cu dragoste şi cu făgăduinţa că n-am să uit niciodată cinstea pe care mi-aţi făcut-o acum, în această zi 🙂 Iar cum darul cere un (alt) dar, îndrăznesc să las acum/aici cîteva fărîme de suflet anume potrivite pentru a marca acest moment. Doamne-ajută întru ani mulţi şi buni, cu bună înfăptuire, dumnilorvoastră celor care vegheaţi la lumina sufletului tuturor celor care zăbovesc în webpragul acestei frumoase zidiri măcar şi preţ de o emoţie !

  2. Mulţumesc pentru urare, acum am dat de mesaj
    Da, sunt (şi) bibliotecar cu acte-n regulă, însă doar aşa, după un diminutiv, nu aş putea să mă orientez şi, implicit, să răspund dacă „ne ştim de (pe) undeva” !?
    Sfînta sărbătoare a Învierii Mîntuitorului să v-aducă pace şi LUMINĂ

Comentariile sunt închise.