Prof. dr. Ghe. Carageani – “Aromânii: repere istorice, lingvistice, culturale şi politice”

Aduşi aminti cum va s-videm tu bitisita a etãl’ei X armân’il’i şi spun el’ işiş cu numa: armân’i icâ aromân’i tutunãoarã rrãmãn icâ romãn a deapoa populili vitini lă spun: greţl’i – cuţovlahi, sârghil’i – ţânţari, zbor cari deadi prit macedo-vlahi ţinţari tu nordul a Dunăl’ei, belli vlasi easti numa ţi lă u da vãrgarl’i, şi tut aşi ramăn icâ …numa ţi lă u da arbineşl’i.
Nu ştim tu aestu kiro numirlu di tamam a armân’ilor, ştim că suntu tu un proţes di asimilari tu Hamunisia Balcanică iu bãneadza tu Gârtie, tu fosta Iugoslavie, tu Ripublica Macedonia, tu numir ma n’ic tu Vârgârie, tu Arbinisie iara tu Romãnia bãneadza aproapea 100 000 di n’il’i di armãn’. 
Ta sã zburãm ti istoria a armãn’ilor lipseaşti sã zburãm ti formarea a limbãl’ei şi a popului român …ti romanizarea a sud-estului European.
Va s-ahurhim tamam cu aesti reperi istoriţi.
Sinfun cu unã definitie faimoasâ a prof. acad. Alexandru Rosetti limba romãnã easti limba latinâ zburâtâ fârâ dânâseari tu partea orientalã a Imperiului Roman ti ncurpil’adzã provintiili dunãreani romanizati: Dacia, Panonia di Sud, Dardania, Moesia Superioara şi Moesia Inferioarã, ahurhindalui cu pitrundearea a limbãl’ei latinã tu aesti provintii şi pãnã tu dzãlili a noasti.
Dimi limba romãnã s-thimil’iusi em tu nordul a Dunãl’ei em tu sudlu a l’ei, pi un lãryuriu teritoriu. Easti zborlu ti un teritoriu n’ic aşi cum s-feati tu cazlu a latinãl’ei cari s-teasi dit Latio tu unã zonã ma mariş şi easti zborlu ti nuclee teritoriali formative.
Dupu Sextil Puscariu, un altu mari nviţat, patrida a lor primitivă, zburaşti ti romãn’i pãnã la prova contrarã lipseaşti cãftatã mardzina di dauli mealuri a Dunãl’ei şi a afluenţăl’ei a l’ei. Anamisa di Amarea Adriaticã şi Amarea Lae iu populatia di limbã latinã sã spunea ca un şingir ma mari tu numir ica ma aretcu tu niscãnti eti.
Avem maxus sinfer, aestã easti şi thema a Conferintăl’ei a noastă patria primitivã a aromân’ilor. Iu lipseaşti sã spunem ca easti aestã patridã primitivã?
Lipseaşti sã spunem tutunãoarã cã tu kirolu dit soni ma multâ cercetatori spun cã aestu conteptu di patrie primitivã lipseaşti s-hibã alãsat nanãparti.
Cum ţi s-hibă tu ligaturã cu patrida primitivã a aromãn’ilor avea dauã mindueri di thimnel’u: niscãntã ti-l’ lugursescu autohton’i tu locurli iu bãneadzã azã şi deapoa teza contrarã easti atea a nonautohtoniil’ei tu aesti teritorii.
Ngheneral ti minduitra autothtoniil’ei mulţă di el’i nkisescu di la cronicarlu Kecaumenos general bizantin cari tu lucrărli …şi pirmituserli a lui zburaşti ti vlahil’i di Thesalia, dimi ti armăn’il’i di Thesalia şi ţi spuni ti vlahil’i aeşţă bizantin’i că, aleg: “ca hiindalui aţel’ ţi băna ninti un kiro anamisa di arãulu Duna şi Sava iu tu kirolu dit soni bãneadzã sãrghili tu locuri anvãrtuşiti şi ti nu putea s-hibã câlcati.
Di aoa, dit aesti forticaţii naturali inşea ş-călca reghiun’ili a roman’ilor a deapoa amiradzl’i roman’i l’-azvimsirã ş-lã bãgarã zori ta s-fugã tu locurli iu bãneadzã azã.
Un argumentu di simasii pi ninga aestã tezã al Kecaumenos ti pân tru soni easti contestatã di niscãntã istorit easti aţel a caractirlui unitar, multu unitar a limbăl’ei românã.
Cadealihea uidiserli anamisa di aromãnã şi daco-romãna, romãna zburãtã tu nordu di Duna suntu ca ti ciudie şi nu pot s-hibã exighisiti cã maş prit un bãnatic deadun, ti lungu kiro, a armãn’ilor şi a dacoromãn’ilor tu teritoriili vitini ş-cu condiţii di bană idyealui.
…majoritatea a istoriţlor em romãn’i em xen’i ti autohtonia a armãn’ilor spun cã armãn’il’i suntu clirunoml’i a vecl’ilor populatii romanizati cu spunearea cã aestã romanizari s-feati ninti di anãkisearea ali Dacie. Aestã autohtonie…u-andrupãscu şi lingviştãl’i gret.
Ari şi ună tezã intermediarã, sã spunem unã tezã di compromis.
Easti aţea a aţilor doi mări lingvişţă, dol’i cu arãzgã/vinã armãneascã Tache Papahagi şi Theodor Capidan, cari aduc aesti argumenti.
Cadealihea Papahagi şi Capidan aproaki teza mutrindalui fudzearea-a bãnãtorlor şi purtarea, a bãnãtorlor ti eara cama cãtã tu nordu, di cãtã tu locurli di azã, ama ndrupãscu şi cãbilea ti existenta a unãl’ei autohtonie, dimi a niscãntor armãn’i ti s-apreasirã dit populatiili locali romanizati.
S’ntimil’eadzã cu aesti spuneri pi ma multi elementi di etnografie di cãntiti s giocuri tu cazlu al Tache Papahagi s di toponimie…a deapoa Capidan ufiliseasti tut toponimia si s-ntimil’adzã pi existenta a atilor trei toponimi di arãzgã latinã, prota s prota easti zborlu di numa latinã Salona cari agiundzi s-hibã Sãrunã ti Salonic, easti zborlu di Bãiasa ti Voiusa numa gãrteascã si Lãsunã ti Elasona.
Tut Capidan aduti aminti si ndauã elementi, numi di kipiti di muntã ti suntu multu vecl’, spuni Capidan: Basa, Dzãna, Cima Naltã…
E, ti tuti aesti mindueri al’iumtrea s-da giueapi prit atea cã nu ari mãrturii ti un lungu kiro ti populatiili romanizati…..dit nordul si sudlu a Dunãl’ei.
Romãn’il’i dit sudlu a Dunãl’ei numãsit di arada di cercetãtori, romãn’i balcanit tu kirolu dit soni si vlahi balcanit, suntu spusi ti prota oarã tu documenti cu numa di vlahi tu anlu 976 cãndu printipili David tu alumta contra a Bizanţului fu vătãmat tu Macedonia tu loclu cu numa “Cupacil’i muşeat” anamisa di Castoria şi Prespa di niscãntã vlahi ti pot s-hibã spuşi ca vlahi kirigii, vlahi cãrvãnari, vahi si vlahi cãlãtori.
Deapoa ari şi alti mãtirii, dit anlu 980 ari mãrtirii tu ligaturã cu existenta a niscãntor Vlahii a niscãntor locuri cu numa vlahii… naima di simasie easti Vlahia Mari – Meagalo Vlahia ti eara tu secolu XII – XIII tu Tesalie, tu tutã Tesalia s cari easti adusã aminti, fu studiatã di nvitat s ti eara un loc independentu anamisa di 1204 si 1214 deapoa eara N’ica Vlahie, Vlahia di Nsus, etc, etc.
Aestã vlahi balcanit, aestã romãn’ balcanit strãpãpãn’il’i a aromãn’ilor pãn tru soni suntu di multi ori adus aminti di cronicarl’i bizantin’ s di cronicarl’i francezi atel’ ti nkisea şi tu cruciadi.
Io va s-ghivãsescu maş unã mãrturie a unlui cronicar Calcocondilas cari tu eta XV zburaşti ti vlahi şi spuni cã eara arãspãndit dit Dacia pãnã tu Pindu.
El spuni cã vlahil’i dit Pindu zbura idyea limbã cu atea a dacilor di la nordu di Duna dimi cu atea a romãn’ilor, limbã ti s adutea cu italiana s deapoa ti Calcocondilas vlahil’i dit sudlu si nordul a Dunãl’ei ncurpil’a un singur popul.
Lipseaşti s-aduţem aminti un altu momentu di simasie dit istoria a aluştor vlahi, romăn’i balcaniţ. Easti zborlu ti Cumitia ahurhită tu anlu 1186 di fraţl’i Petru şi Asan dupu cari vini deapoa treilu frati Ioniţă aţel Muşeatlu, Ioniţă Caloian…
Ari unã n’icã niakicãseari tu ligaturã cu Asãneştãl’i. Vãrgarl’i di furn’ii ti suntu ti akicãseari spun cã aestã amirãrie fu maş unã amirãrie vãrgarã. El’i suntu dupu niscãntã nvitat strãpãpãn’il’i a armãn’ilor, dupu altã strãpãpãn’il’i a meglenitlor, dupu unã interpretari faptã tora ayon’a tu 1981 di prof. univ. cunuscut specialistu Nicolae Serban Tanaşoca…dimi el cundil’adzã orighinea a lor vârgaro-valahã, vârgarã di partea maternã, dupu ti s-sparsi şi agiumsi maş cu numa Imperiul Vãrgar.

Istoria aromãn’ilor tu Balcan’i easti interesantã pi hiotea a etilor ama di furn’ia cã nu avem kiro nu va sã zburãscu ti atea ţi s-feaţi tu oara anda turţăl’i, Imperiul Otoman agiumsi di anãpãdi Hamunisia Balcanicã.
Va s-aduc aminti maş cã s-hãrsirã multu kiro di niscãnti privileghii ti furn’ia cã s-hãrsirã di aşi numãsitili capitanati. Ama va s-trec pisti aestu kiro şi va sã spun cã armãn’il’i eara cu emburlãkea cu produsili dit criştearea a oilor şi dit lucrarea a lãnãl’ei.
Tu harea di prãmãteftã l’-andãmusim tu cãsãbadzl’i dit Hamunisia Balcanicã iu vindea tu porturli italieani, ari anyrãpsiti studii interesanti maxus ti emburlakea ţi u feaţiră cu Veneţia.
Easti zborlu ti moscopolean’i.
Aestu cãsãbã Moscopole numãsitu di niscãntã nvitaţ metropola a armăn’ilor, avea ma multi sculii, bãserit, unã tipografie ti eara unã tu atel kiro tu Imperiul Otoman şi avea şi unã Academie. Aestã Noua Academia cari fu di mari simasie ti armãn’i. Avea ma multi dati tu ligaturã cu numirlu a moscopolean’ilor ninti un kiro sã zbura ti 60 000 ama s-pari cã nu eara ma mari di 20 000 di armãn’i dupu cercetãrli dit soni. Aestã “Noua Academie” dişcl’isã tu 1750 avu un rol di mari simasie ti furn’ia cã di aoa inşirã ma multã nvitaţ armăn’i cari deapoa ma amãnat niscãntã di el’i agiumsirã profesori la Academie. Niscãntã di nvitaţl’i moscopolean’i feaţiră studii şi tu Italia. Dupu minduita a cunuscutlui cercetãtor specialistu Valeriu Papahagi el’i “agiumsirã la cãndãsearea a orighinil’ei a lor latinã dupu ligatura ti u avurã cu universitãtli italieani.
Aeşţă moscopolean’i avurã mari simasie şi tu istoria a printipatilor dunãreani ama va mi dãnãsescu maş la nviţaţl’i moscopolean’i cari avură sinfer şi ti cultura armãnã.
Easti zborlu ti aeşţă nviţaţ: Teodor Anastas Cavaliotti, autorlu ali Protopirie, tipusitã Venetia tu 1770 cari ti ari şi 1170 di zboarã apridusi tu albanezã şi armãnã.
Cartea eara nyrãpsitã tu limba greacã. Daniil Moscopoleanu autorlu a unlui Lexicon Tetragloson.
Lipseasti sã spunem ama cã el’i eara reprezentantãl’i a culturãl’ei şi tivilizaţiil’ei gărţească el’i inşirã ca nvitaţ dit aestă Academii Moscopoleanã ama aestu eara spiritlu gãrtescu, limba greacã, tivilizatia greacã.
Dimi aeşţă doi nvitaţ nyrăpsirã armãna cu naetea ta sã l’i nveatã armãn’il’i limba greacã.
Tu opoziţie avem alţă nviţat moscopolean’i Constantin Ucuta autorlu a unăl’ei lucrari “Noua Pedagogie” un abeţedar tipusit Viena tu 1797 carti romano-valahã dimi aromãnã. Si deapoa Mihail Boiagi ti easti autorlu a unãl’ei cunuscutã gramaticã “Gramaticã romãnã” icã “Macedo-românã” tu kirolu dit soni fu interpretatã ca hiindalui Gramaticã macedo-vlahã tipusitã Viena 1813. Cu nyrãpsearea faptã tu limba greacã si ghirmanã ama ti armãn’i s-ufilisea alfabetlu latin şi deapoa tu bitisita a lucraril’ei sunt nyrãpsiti protili texti literari armãneştã easti zborlu ti niscãnti dialoguri, ti niscãnti pirmithi cari suntu multu interesanti.
Un altu moscopolean easti Constantin Roja autorlu a lucraril’ei “Maiestria a ghiovăsiril’ei romăneşti cu litere latineşti cari suntu literli a romãnilor ceale vechi” tipusit tu 1809 Buda.
Tu aestã lucrari Roja cafta, cilãstisea unificarea ali dacoromãnã cu aromãna luyursindalui cã easti zborlu ti dauã dialecti a idyil’ei limbã.

Nviţatl’i moscopolean’i cari studiară tu Italii amintarã aclo conştiinta a latinitatil’ei dupu mãrtiriili a niscãntor cercetãtori armãn’i.
Tu contactul cu universitãtli italieani avurã aestu sentimentu a latinitatil’ei.

http://www.rri.ro/