Limba română nu mai poate cuprinde exprimarea constrânsă în canoanele prozodice, spun adepţii fervenţi ai versului liber, în speţă „moderniştii profesionişti”. Rebeli şi ostili oricărui demers poetic tradiţionalist, alchimiştii liberului arbitru din versul alb ignoră cu desăvârşire că discursul poetic are „ecou”, el se aude şi orice stridenţă aritmică sparge unitatea de sugestie şi de înţeles. A devenit un păcat venial transcrierea clasică a ideii poetice, oricare ar fi aceasta. „Versificatori respinşi de suflul poetic”, clamează în dispreţ şi aroganţă stăpânii inelelor strâmbate şi contorsionate. Manierism, mimetism, epigoni fără idee, şi acuzaţiile pot continua. Prozodie, nu literatură, afirmă poetul Lucian Alecsa, în anul >>>
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.