Emilian Valeriu Pal- Dansul, masa și darul

jurnalist, poet, Roman

După atîția ani de presă încă mă mai amuz. Mă amuză copios conferințele de presă pe care le susțin oamenii politici. Nu mă refer la cei de la centru ci la provinciali. Să fim bine înțeleși. Nu știu cum e în presa centrală, dar în provincie politica e întotdeauna pe bani. Pentru că nimeni n-are nici timpul nici nervii necesari să-și irosească o oră sau chiar mai mult ascultînd ce debitează un om politic. Să luăm două situații.

Să presupunem că vine marele șef al partidului în județ. Șefuții tropăie de mama focului să organizeze conferința de presă cît mai bine. De regulă se începe cu masa și nu cu dansul. Cafea, fistic, apă alune sticksuri și alte mărunțișuri. Șeful cel mare poate să întîrzie sau poate nu. Sosește, se așează la prezidiu flancat de șefuți. Camerele pornesc, blitzurile nu contenesc de zici că-i noaptea Învierii. Dacă stai să-l asculți mai că l-ai crede. Ce-au făcut ăia cu țărișoara noastră, cît au furat, dar lasă că venim noi la putere și-o să curgă lapte și miere ca rima pe care tocmai am făcut-o. Bon. După o vreme îți zboară mintea în altă parte. Probabil, nu, nu probabil ci sigur e un fel de instinct de conservare, un mecanism fără de care nu ai mai ieși din sală întreg la cap. Asta e partea pe care o numesc de obicei dans. Încerci să fii atent, dar șansele sînt slabe. În vreme ce șeful cel mare vorbește de grandioasele proiecte tu te gîndești la codrii de aramă, la pădurea de argint, la cîți bani ai putea face dacă ai topi pădurea de argint. Cameramanii se joacă pe iphonuri, laptopurile sînt pline de ferestre de mess, totul îmbie la armonie și nicidecum la jihadul promis de căpetenia de trib de la prezidiu. Conferința se termină, șeful cel mare mulțumește presei, apoi dispare în negurile vremii, pentru că mai are cîteva filiale de vizitat. În urma lui rămîn șefuții ca niște amante îndurerate că bărbatul însurat s-a întors la nevastă deși le-a promis că scapă de ea pentru ele. Acuma urmează partea căreia noi îi zicem închinatul. Șefuții se strîng, șușotesc între ei: voi doi vă ocupați de televiziuni voi de ziare. La televiziuni treaba merge cam așa: juma de oră, două milioane, da să fie frumos? da? La ziare e cam așa: juma de pagină color două milioane. Dacă pui pe prima pagină mai dau unu. Da vezi să iasă frumos.

Să presupunem acum că aceeași conferință de presă este susținută numai de șefuți alături de alți șefuți mai mici. Acum chiar că nu mai ascultă nimeni pentru că discursul l-au auzit la șeful cel mare. Mai ciulesc urechile doar cînd e atins un subiect local, în rest, toți așteaptă închinatul. Șefuțul mulțumește presei pentru prezență, șefuții mai mici știu ce au de făcut. La organizare sînt impecabili. Se scotocesc prin buzunare și fiecare ia de-o parte căprăria lui. Adică unii cu televiziunile, alții cu ziarele. Fă și tu acolo de-un milion jumate. Cît o ieși că atîta avem. Ne revanșăm noi altă dată.

Reclame

Un gând despre „Emilian Valeriu Pal- Dansul, masa și darul

  1. Precizari:
    1. Nu am fost niciodata premiat de primarie(doar in 2003 si 2004 cind mi s-a dat distinctia Perfuziile pling in miini si un ardei iute)
    2. Recent am refuzat o atentie din partea cuiva. Tot recent unul dintre colegii de presa a ramas fara obiectul muncii. Avind in vedere trimiterile la Postul Mare, inclin sa cred ca e coleg de presa. Ma numesc Emilian Valeriu Pal si-mi asum responsalibilitatea a tot ceea ce fac si zic.
    3. Repet: un text scris pe blogul meu in 2011.
    4. Astept dovezi din partea acestui moroshan ca am fost premiat de primarie.
    5 Ma numesc Emilian Valeriu Pal. Astept sa-si asume identitatea si cel care face acuzele. Desi pentru mine nu prea conteaza, pentru ca il stiu.
    5. V-a deranjat faptul ca scriu mai bine? Sau ca am luat mai multi bani?
    6. Repet: lansati acuze de gen ca sint premiat de Primarie, desi domeniul meu e cu totul altul , pe care nu le puteti sustine si, in consecinta, aduceti prejudicii numelui meu. Desi lucrati in presa, nu cred ca aveti habar de ce inseamna responsabilitate, echidistanta (banuiesc ca aici veti da search pe google) si curtoazie profesionala.
    7. Domnule Moroshanu (o sa va numesc asa subiectiv, desi nu aveti nimic in comun cu luptatorul K1 cu acelasi nume si nici macar cultura lui),
    faptul ca va ascundeti sub un pseudonim denota carente mari. Nu cunoasteti cuvintul carente? Va spun eu: lipsuri. Conform Constitutiei am dreptul la o opinie. Eu cred ca, din postura dumneavoastra de lingau ar trebui sa fiti cenzurat.
    A…. am uitat presupun ca erati unul dintre beneficiari…Presupun ca va dati seama la ce ma refer…

Comentariile sunt închise.