Dorel Mihai Gaftoneanu – Amintiri despre Rebreanu.

poet, Suceava

Parodie-pamflet. In memoriam marelui scriitor Liviu Rebreanu

Motto: “Arta scrisului înseamnă arta de a descoperi ceea ce crezi.” (Gustave Flaubert)

 

…Vara. Praf. Troiene. Iarna. Colţ modest. Uitat de lume.

Alte timpuri. Şi alţi oameni. Unii neştiuţi pe nume.

Vale. De Siret. Cu dealuri. Heleşteul. La izvoare.

Lunca. Ba(h)na. Şi imaşul. Nesfârşitele ogoare.

Iazuri… gârlă! Gârla Morii. Pâlcuri. Sălcii scorburoase.  

Drumuri lungi. Răspântii. Coturi. Şerpuite printre case.

…Linia ferată. Trenul. Ceasul satului, nu alta!

Liziera. Bariera. Gara noastră, recte… halta!

Cimitirul. Din vechime. Triste umbre reci şi şoapte.

Cu tăceri adânci, profunde. Locul groazei. Miez de noapte.

Orizontul. La pădure. Se vedea în depărtare,

Mi-a marcat copilăria… (O fi fost tăiată, oare?)

…Într-un sat. Din nordul ţării. Şcoală. Mulţi elevi. La ţară.

Catalogul. Pe catedră. O severă profesoară.

Mă opresc. Cu ochii ţintă. Spre un chip nedesluşit.

Un copil. Atent. Cuminte. Cu nimic deosebit.

Pasiuni. La cât… cuprinde! Cu deviza: «Voi învinge!»

Carte. Muzică. Şi rebus! Dar şi… nelipsita minge!

…Mă întorc cu ani în urmă… Nişte ani trecuţi ca norii!

Pe pereţii albi… ca varul, stau grămadă scriitorii.

Peste toţi, “El presidente”… «Nu există nu se poate!»

La costum şi la cravată. Brav exemplu. Cam la toate.

…Ora de literatură. Bun prilej de „(p)răfuială“.

Note… medii. Pentru „tablă“. Cu perdaf şi săpuneală.

Note mari. Lucrări. Compuneri. Testele «extemporale».

Grea materie, «materna». Neglijată? Chin şi jale.

După ani rămân puţine. Amintirile-imagini.

În albumul de “memorii” scade numărul de pagini.

Nu-i uşor. Nici vorbă. Totuşi. Îmi fac ordine în gânduri.

Chiar deloc întâmplătoare, am ales aceste rânduri.

(…Le ţin minte, grele vorbe. Mi-au pecetluit destinul.

Mai plăcute sună astăzi. Învechite precum vinul.)

«Scrii frumos. Citeşti. Faci fişe. Din lecturi suplimentare.

Hmm, şi numele “aduce”… cu un clasic! Unul mare!»

…………………………………………………………………………………

Cu aluzii la Rebreanu. Dramaturg. Romancier.

Instruit cazon. Voinţă. Scrisul…ocnă! Calm… de fier!

 

L-am citit îndeaproape. (Aveau farmec ardelenii!)

Un parcurs… Să-i spun… «de mijloc». Nici măcar şase decenii.

Regretat. O somitate. Un «plecat» cam prea devreme.

Aspră rută. Condensată. Dusă bine… la extreme!

Plină de copii. O… c(l)asă! Grea familie. Şi vremuri!

“Perlă” zdravăn şlefuită. Ce periplu! Te cutremuri!

…Comitat Solnoc Dăbâca. Târlişiua. Năsăud.

Cu sfârşit. La Valea Mare. Argeş. Undeva, prin sud.

A fost răsfăţat al sorţii. Aferim, mărinimie!

Un «recunoscut». În viaţă. Titluri şi academie.

Situaţie, onoruri? Ce puţini au fost ca dânsul!

Unu, doi… Te umflă râsul! De cei mulţi, te umflă plânsul!

…Tatăl. Dascăl. Mama. Teatru. Primadonă…diletantă!

Un C.V.- legendă vie. O poveste fascinantă.

Cariera militară? Demnitatea, un delict!

Lung calvar. De conştiinţă. Psihologicul conflict.

La tot pasul, noi rateuri! De altfel, de aşteptat!

Nu era la fel ca altii. Un (reb)el! Neadaptat!

…Nume unor şcoli. Muzee. Străzi. Statui. Cununi de laur.

Opera. Ce Colosseum!  Cu colecţii de tezaur.

Gânduri-ape… taine-dealuri… vise-flori… iubiri-livezi…

Cărţi. Scrisori. Şi manuscrise. Premii. Poze. Şi “monezi”.

… Inspirat. Capacitate. Inedit. Original.

Literat. Celebritate. Adulat către final.

Poliglot. În… rezonanţă! Cu profil de publicist.

Patriot. Cu suflet mare. Conştiinţă de artist.

…Prinşi într-un «jurnal de lector», cu eforturi de titan:

“Sheikspir”, Schiller, Tolstoi, Gorki, Hugo, Oscar Wilde, Pann…

Surse de documentare. Clasicii universali.

Greu impact. De publicaţii. Şi prieteni. Şi rivali.

…În «Luceafărul» lui Goga. Un debut promiţător.

Bun. Talent. Cu ştaif şi stofă. Confirmat ulterior.

…“Astra”. “Ordinea”. Şi “Ramuri”. “România literară.”

“Viaţa”.”Convorbiri”. Şi “Teatru”. “Rampa”, iarăşi, bunăoară!

…Nu mă voi opri la piese, la romane şi nuvele.

Arhi…ultracunoscute! Teme şi mesaje grele!

Caut cu înfrigurare printre titluri peste liste.

…Poezie? Numai una. Unei tinere artiste!

…………………………………………………………………………………

…Traiul de ţăran. O muncă! Deseori peste putinţă.

Grav blestem. Pământ. Iubire. Multă-multă suferinţă.

…Un pălmaş îşi plimbă coasa printre firele de iarbă,

Murmurând cu voce tare, scărpinându-se în barbă:

 

 

“Joacă proştii şi golanii în ciuleandra lor pe jar…

Fiara. Şarpele. Gorila… (chipul primului gropar!)…”

…Şeful. Un tiran. O… cutră. Cartofor. Cu capul-vid.

Personaj etilo-bahic. Straşnic prototip-hibrid.

“Agamiţă”. Şi… “Chiriţă”. Arogant. Cu nasul sus. 

Lustruiţi pantofii negri… cu trei numere în plus!

Impostor. Încurcă-lume. Unul pus mereu pe ceartă.

Rău. Incult. Fără principii. Îl vom regăsi în artă.

…“Unghiul” ce prezintă viaţa… Lină trecere de barcă.

Cu gândire socială. Obiectiv. Modern. De… marcă.

…Cald culcuş. Un cuib de visuri. Paşi. Cadril prin univers.

O idilă de la ţară sau un simplu fapt divers.

…Observaţii. Remarcabil. Peste tot. Omniprezent.

Creatorul de romane. Un artist. Efervescent.

Mare “pictor”, Someşanul! La imagini. Inedit!

Viu tablou. Inegalabil. Pitorescul zugrăvit.

………………………………………………………………………………..

…Filtrul de valori e…cuiul preacinstitului Pepelea.

Jurii, critici. Ei dictează. Şi scriu… ce ne poate pielea!

Circulă de ‘mult proverbul… despre cine poartă fesul,

Stil, criterii, exigenţe? Le dictează… interesul!

Monopolul… pe opinii! Pe părerea ce contează!

Ce gândeşte cititorul? Prea puţin interesează!

…Semne cu subînţelesuri. Despre ce şi cum… şi cât!

Dacă nu, anonimatul! Sau… mai mult decât atât!

Sforile? Le trag aceiaşi. De pe vremea lui… moş Teacă!

Dacă e pe sponci bugetul, se scot bani din piatră seacă!

Harţă. Dinte de discordii. Cu apostolii valorii.

“Nimeni şi nimic nu mişcă!” (Cei de sus). Conservatorii.

…De pe la  Adam şi Eva…(O privire înapoi!)

Cei de ieri şi cei de mâine. Când răscoală, când război!

Şi la noi. Ca şi la alţii. De o parte, agramaţii.

De cealaltă, stă cultura… Răsturnări de situaţii.

(Scene de coşmar… măgarii!). Printre conştiinţe frânte.

Amalgam de false stele… Tonul lebedei! Să cânte!

Lung, etern roman celebru… cine pierde- cerşetorul!

Cel cu “fire” în culise- îşi ia tronul! Crăişorul!

Deseori, cuceritorul- dintre nulităţi terestre.

Certuri, lacrimi şi… divorţul.  O ”bă(t)ută” pentru zestre.

Talerii se duc la ţintă… liderul ocrotitor,

Infidel culturii-mamă, (mare poznă!)… dezertor!

…La taclale. Stau la pândă. Catastrofa şi norocul!

Hora morţii. O ruletă! Plicul aducând sorocul!

 

 

…Vezi albine truditoare între fagurii de miere,

Nori de muşte. Cu duiumul. Planuri de… expropriere!

Viespi ce «bâzâie» bondarii, se învârt de colo-colo,

Mare-mare concurenţă pe coroana lui… Apollo!

…Vrăjmaşie. Şi osândă. Şi păduri de spânzuraţi…

Puşi la index. Printre rafturi. Autori “desfiinţaţi”.

«Horia» e tras pe roată. Lângă «Cloşca» şi «Crişan».

Laitmotiv. Aceeaşi scenă. Se repetă an de an.

Lipsa crasă de valoare, din motive ce îmi scapă, 

Mai mereu, o văd deasupra, ca uleiul peste apă.

…Puşi în cumpăna dreptăţii, nu suntem cu toţi “icari”.

Locuri? Pentru toată lumea. Oameni mici. Şi oameni mari.

…Aripi, zboruri la distanţă? Tot mai rare. Prea puţine.

Salturi mici. Irelevante. La mulţi alţii. (Şi la mine!)

S-a pierdut de tot elanul! Vreascuri, uscături, prea multe!

Vorbim mult şi fără capăt!  Nu stă nimeni să asculte!

Ne-am pierdut identitatea? “Crengi” şi “ramuri” se găsesc!

…Ah, de mai trăia Rebreanu! Dar mai bine, mă opresc!

 

 

Dorel Mihai Gaftoneanu, 02.03.2012.

 

 

 

 

 

Reclame