Dorel Mihai Gaftoneanu – Amintiri despre Rebreanu.

poet, Suceava

Parodie-pamflet. In memoriam marelui scriitor Liviu Rebreanu

Motto: “Arta scrisului înseamnă arta de a descoperi ceea ce crezi.” (Gustave Flaubert) >>>

Doris Mironescu – viaţa lui Max Blecher

eseist, Iaşi

 O inspecţie a conceptului de monografie. Cazul Max Blecher

A privi monografic un autor reprezintă, pentru critic, o atracţie irepresibilă. Prin monografie, criticul se înstăpâneşte asupra operei, investigându-i rădăcinile şi controlând (exhaustiv, în intenţie) teancurile ei de semnificaţii. >>>

Mariana Gurza : Volumul „În două lumi” de Ben Todică – o carte de suflet, o lecţie de românism

poetă, Timişoara

 În cadrul Simpozionul NaţionalIoan Slavici la aniversară”, ediţia a II-a, din 29 februarie 2012, responsabil de proiect Gabriela Victoria Mnerie, în cadrul Universităţii ,,Ioan Slavici” din Timisoara, participanţii s-au putut bucura de lansarea cărţii „În două lumi” a scriitorului român, Ben Todica, stabilit în Australia. >>>

în memoria lui Ioan Slavici

scriitor (1848-1925)

 Anul 2011 a fost un an deosebit pentru Fundaţia pentru Cultură şi Învăţământ „IOAN SLAVICI”. Sediul acesteia a găzduit 4 evenimente culturale în onoarea lui Ioan Slavici. În colaborare cu Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” din România – Filiala Timiş, Despărţământul „Ioachim Miloia” Timişoara al Astrei, Societatea Culturală „Patrimoniu” Timişoara, Asociaţia Culturală „Constantin Brâncuşi” Timişoara, Sindicatul Independent al Învăţământului Preuniversitar din judeţul Timiş – Federaţia „Spiru Haret” şi sub egida Centrului de Cultură şi Artă >>>

Radu Gyr – poetul pătimirii

poet, eseist (1905-1975)
Îndemn la luptă
Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele braţe slute
care să lupte nu mai vor. Atunci când inima ta cântă,
ce-nseamnă-n luptă-un brat înfrant,
ce-ţi pasă-n colb de-o spada frântă,
când te ridici c-un steag mai sfânt? >>>

Emil Loteanu şi arta ce urcă la cer

regizor, scenarist, poet Moldova

Emil Loteanu s-a născut la data de 6 noiembrie, în satul Clocuşna din raionul Ocniţa. A învăţat la şcoala din Clocuşna. După anexarea Moldovei de est de către URSS în anul 1944, Emil a rămas la Rădăuţi, împreună cu tatăl său (Vladimir), în timp ce fratele său, Marcel, şi-a însoţit mama (Tatiana) la Bucureşti. A urmat apoi studii la Liceul Sf. Sava din Bucureşti. În decembrie 1949, rămas orfan de tată, el a trecut ilegal Prutul, refugiindu-se la casa bunicilor din Colencăuţi. A fost prins şi predat grănicerilor români, care l-au trimis la Bucureşti, unde mama sa lucra la Ambasada Sovietică. În anul 1950, pe când familia Loteanu locuia lângă Studiourile Sahia, în casa lor s-a turnat primul film artistic românesc – «Viaţa învinge». A încercat să dea examen la IATC Bucureşti, dar dosarul său de admitere a fost respins . >>>

Romanul văzut de călători străini şi români, reporteri şi memorialişti (II)

 7.  Poeta şi prozatoarea Otilia Cazimir (1894, Cotu-Vameşului, Roman- d. Iaşi 1967), strănepoată după tată a lui Ion lonescu de la Brad şi a lui Neculai Ionescu, îi evocă pe aceştia la sfârşitul vieţii lor. Din spusele rudelor, aflase că cele 30 de pisici ale lui Ion lonescu de la Brad ur­lau şi se tânguiau la scoaterea sicriului cu stăpânul lor. Neculai lonescu, „moşnegelul puţin la trup“, n-o înspăimântă pe fetiţă. >>>

Doris Mironescu – Max Blecher şi oraşul de provincie: fotograme dintr-o realitate ideologică

eseist, Iaşi

În 1920, datele statistice atestă o populaţie de vreo 25.000 de locuitori în oraşul moldovenesc Roman; recensământul din 1941 consemnează aproximativ 30.000. Reşedinţă de judeţ minusculă în centrul provinciei estice din Vechiul Regat, pe apa Moldovei şi a Siretului, dezvoltându-se economic, dar manifestându-se cultural doar prin liceu (e drept, de tradiţie), biblioteca publică, cinematograf şi bâlci (care va avea o apoteotică posteritate în opera lui M. Blecher), Romanul nu era altceva decât un orăşel de provincie >>>