Vasile Spiridon – Fişă de dicţionar: Adrian Alui Gheorghe

Adrian Alui Gheorghe: născut la 06.07.1958 în Topoliţa- Grumăzeşti, jud. Neamţ este ultimul copil (al cincilea) al lui Constantin (funcţionar agricol) şi al Măriei (casnică, născută Silea). Absolvent al liceului “Calistrat Hogaş“ din Piatra Neamţ. A urmat Facultatea de Filologie (secţia Română-Limbi clasice) a Universităţii “Al. I. Cuza”, din Iaşi, între 1983-1987. Doctor în Filologie, din 2004, al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi cu lucrarea: “Tinereţe fără bătrîneţe” şi sentimentul tragic al timpului”. >>>

Romanul văzut de călători străini şi români, reporteri şi memorialişti (I)

ICălători străini 

A.   Cel puţin 30 de călători străini care au poposit în Roman şi împrejurimi, începînd din secolul al XVI-lea, au lăsat rînduri despre oraş, împrejurimi şi oa­menii săi. Este vorba de misionari şi tri­mişi, în primul rînd catolici, din părţile şi imperiile vecine sau mai îndepărtate. Încît, mai ales în secolele al XVI-lea şi al XVIII-lea, sunt înregistrate în primul rînd numărul familiilor, al caselor şi al bisericilor şi preoţilor catolici.  >>>

Eugen Relgis – in memoriam

scriitor (1895-1987)

Se naşte în 2 martie 1895 pe numele adevărat Eisig Sigler Watchel, copilăria şi adolescenţa le petrece la Piatra Neamţ unde urmează şi Liceul „Petru Rareş”, apoi studii la Iaşi şi Bucureşti. Cunoscut profesor universitar, sociolog, scriitor, publicist. Pune bazele publicaţiilor: Absolutio, 1913, împreună cu I. Ludo şi G. Spina, la care colaborează T. Arghezi, G. Bacovia, Emil Isac; Umanitatea (1920) – Iaşi; Umanitarismul (1928) – Bucureşti. Colaborează la Dimineaţa, Opinia, >>>

Elisabeta Bostan – aniversare

regizor, scenarist film

Nascută pe 1 martie 1931 in localitatea Buhuşi, judeţul Bacău, Elisabeta s-a arătat încă din liceu pasionată de punerea în scenă a pieselor de teatru clasice româneşti. A debutat în 1958 cu două scurtmetraje documentare etnografice: Trei jocuri româneşti şi Dansul Cloşca cu puii de Aur; de-a lungul carierei s-a dedicat in >>>

Tudor Ghideanu – Gînduri nepieptănate la „Apocalipsa de fiecare zi” de Daniel Corbu

prof. univ. doctor, Iaşi

Atins de aripa celestă a geniului-Cuvînt, Daniel Corbu face parte dintr-o stirpe anume. Cum nu se întîmplă prea adesea minunea, el este rezultatul unei aporetici a metaforei metafizice, dînd un sens original Poeziei, într-o „apocalipsă de fiecare zi”, intr-o „odissee a singurătăţii” în care „mucezeşte Absenţa”, pentru că, nici mai mult nici mai puţin, „Poezia e haosul condamnat la visare„! Weekend secret. >>>

Daniel Corbu – O profesiune de credinţă

poet, Iaşi

Pentru mine Poezia face parte din iluzia uni­versală. Ea este imensa bucurie uimită pe care tre­buie că au simţit-o la prefacerea apei în vin de către Iisus, cei aflaţi la nunta din Cana Galileii. Iar poetul este cel ce repetă la nesfîrşit, întotdeauna altfel, prima minune. >>>

Daniel Corbu – Apocalipsa de fiecare zi

poet, Iaşi

 

Lecţia de abis
Prea tîrziu ai venit fericire
prea tîrziu ai cîntat întomnata mea carne!
Aici unde se-amestecă minciuna cu plînsul amar
şi în orice om un Petru se leapădă
prea tîrziu ai venit fericire
prea tîrziu ai cîntat întomnata >>>

un mărţişor de 1 martie – o primăvară frumoasă!

Leo Butnaru – Când spui… Moldova sau Basarabia (?)

scriitor, Chişinău

                                                (Glosări răzleţe despre 1812 – 2012)

Când spui Basarabia, apare – brusc! – umbra cortinei de fier. A primei cortine de fier, pe care o instalase, la Prut, Rusia ţaristă, în blestematul an 1812. A doua oară, cortina de fier a fost înstăpânită deja de URSS, declarată succesoarea de drept a nedreptului imperiu rus, precum astăzi Rusia este succesoare (de drept) a strâmbei URSS. Această rocadă nefastă aminteşte mereu de cortina de fier. >>>