Costel Ionescu – poezie

poet, Piteşti

Toamnă târzie

toamnă dealul

e o cămilă

pestriță pe moarte

se chinuie în organe

mai la nord goliciune și pom

camătă pentru om

Ion Creangă – in memoriam

Ion Creangă, (1837-1889)

Se naşte la 1 martie  1837,  în satul Humuleşti,  intâiul din cei opt copii ai lui Ştefan a Petrii Ciubotariul şi ai Smarandei Creangă, „răzeşi fără pământuri” din satul Humulesti, tinutul Neamt. Se stinge din viaţă la 31 decembrie  1889 la Iaşi. Începe şcoala primară în satul natal (1847),  continuată la Broşteni (1849), Tg. Neamţ (1853-1854), Fălticeni la şcoala de “catiheţi”: în 1859 ajunge diacon la Iaşi. Din 1864 urmează Şcoala Normală de la Trei Ierarhi al cărui director era Titu Maiorescu; remarcat de acesta devine institutor. Suspendat atât ca

Denis Marian Malciu – Mărţişorul în tradiţia populară

    Nu putem să începem un rând despre „mărţişor” fără să cităm vorbele lui Nicolae Gane (1838-1916, din Fălticeni, descendent al unei vechi familii boiereşti, membru al Academiei Române), scrise la 1873 (Încercări literare, Iaşi) şi menite să înfăţişeze starea rea a lucrurilor de la finele sec. al 19-lea;

George Brăescu – aniversare

profesor, Piatra Neamţ

       S-a născut pe 28 februarie 1940 în  com. Plopana, judeţul Bacău. Cunoscut ca profesor, publicist, promotor cultural. Absolvent al Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. Atestat în folcloristică, animator cultural în cadrul Centrului Creaţiei Populare al judeţului Neamţ. Redactor şi prefaţator al antologiei de poezie Arbori de lumină, 1980, Piatra Neamţ. A îngrijit culegerea Folclor literar din judeţul Neamţ,

Dimitrie Cantemir cărturarul

Dimitrie Cantemir (1673-1723)

  Renumitul savant Dimitrie Cantemir a deschis o pagină nouă în geografia ştiinţifică. Cartea sa Descrierea Moldovei  reprezintă o lucrare fundamentală de sorginte enciclopedică, care generalizează cunoştinţele în domeniul geografiei fizice, social-economice, istoriei, etnografiei ş.a. Putem menţiona, că primele informaţii despre hidrografia, relieful, zăcămintele utile, clima, flora şi fauna ţinutului se regăsesc în lucrarea dată. Cunoaşterea multor limbi i-au permis lui Dimitrie Cantemir să studieze un număr mare de publicaţii, să colecteze informaţii unice

Maria Diana Popescu – „Săptămâna patimilor” pentru bărbaţi

eseist, critic literar, poetă

Vîntul aspru al crizei fluieră începutul primăverii, aducînd fabule cu tîlc despre programul salvator al noului guvern, care abia încearcă oceanul planetar cu degetul. Acum, în „săptămîna patimilor” pentru bărbaţi, sfînta mea prudenţă şi circumspecţie nu merge mai departe cu expunerea motivelor, care condamnă clasa politică românească. În acest tablou jalnic al prezentului, ataşat ambulant de şnuruleţul alb-roşu al organismului anemic al societăţii, adîncit de vai! vreme în sufocantă criză, asistăm la o recrudescenţă a sărăciei şi umilinţei, faţă de care sistemul actual se dovedeşte inoperant.

Mihai Dorel Gaftoneanu – Lung traseu printre imperii

poet, Suceava

Motto concurs: “Adevăratele poezii încep acolo unde se sfârşesc pe hârtie.”(Octavian Goga). Parodie-pamflet, epopee satirică, specie literară recomandată în exclusivitate celor cu un abundent, dar foarte fin simţ al umorului… după romanul secolului “Istoria Imperiului American (Creşterea şi descreşterea curţii Casei Albe)” (*) de F. A. Castro Ruz .

Emilia Ţuţuianu – Casa Riegler din Roman.. între adevăr şi legendă

Casa Riegler din Roman

 Înainte de Al Doilea Război Mondial, casa dr. Riegler a fost o vilă particulară somptuoasă,  aparţinând medicului Maurizio Riegler, o somitate medicală a Romanului de atunci, alături de medicii Calfaiani, Fălcoianu, Bellort, Leizer şi Leiba. Maurizio Riegler decedat în 1927 a fost şi primar al urbei Romanului, cea mai importantă funcţie avută fiind cea de deputat. În perioada interbelică această casă a fost cumpărată de  către cofetarul numărul unu al oraşului, Mitică Savin (numărul doi era cofetarul Sfernati), de la văduva lui Maurizio Riegler.

Leo Butnaru – poezie

scriitor, Chişinău

Pauză

Venim în această lume 
ca să murim; 
plecăm din această lume 
ca să murim. 

Viaţa – pauză
    între ce
                             şi ce? 

Ruxandra Anton – poezie

poetă, Galaţi

taci cu mama

tu stai aplecată peste masă

cu mâna stângă ţii iepurele de picioare

şi cu mâna dreaptă îl tranşezi,

o altă mână

sapă o groapă mică